De ce nu mai pot preda Limba română profesorii de la liceul german care a dat laureați Nobel

Zilele trecute, mai multe grupuri de pedagogi din Timișoara au declanșat o grevă japoneză din cauza Ordonanței de Urgență nr. 9/2018, intrată în vigoare din 31 august. Pe scurt, din cauza acestei ordonanțe, mulți dintre cei care predau la clasele 0-4 ar putea rămâne fără predarea Limbii și literaturii române. Și asta pentru că punctul 17 prevede acum că „în învățământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităților naționale, orele de Limba și literatura română prevăzute în planurile de învățământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate”.

Cei care protestează au absolvit programe de studii precum Pedagogia învățământului primar, în ambele limbi chiar, dar nu și studii superioare de specialitate, cum stipulează noua lege.

Nu doar profesorii sunt nemulțumiți, ci și părinții sau grupuri civice ale minorităților, precum Forumul Democrat al Germanilor din România, care i-a dedicat premierului o scrisoare deschisă. Ca să înțeleg mai bine durerile tuturor acestor entități și ce se mai poate face acum, am ieșit în dimineața primei zile de școală și m-am dus la Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timișoara, cu predare în limba germană, care a dat doi laureați ai premiului Nobel.

O iau pe urma ghiozdanelor cu picioare și șapcă-n cap. Ajung în Piața Unirii, unde e zarvă mare și copiii intră pe treptele Domului Romano-Catolic pe sub flori. E 8:40, iar profesorii au intrat deja înăuntru după ce au citit o primă declarație în fața liceului. Intru-n vorbă cu un grup de părinți care poartă banderole albe:

În zilele următoare, apare și o petiție în acest sens, fiind semnată în special de cetățenii orașelor multiculturale ale țării.

Mișcarea de rezistență a pornit de la părinții unguri, îmi povestește o doamnă. Aceștia și-au expus punctul de vedere printr-o proclamație ce poate fi citită pe site-ul Asociației Părinților Unguri. Părinții spun că au învățat tot la „Nikolaus Lenau”, cu aceiași profesori, de asta și-au și adus odraslele aici. Se plâng că nu i-a consultat nimeni înainte de a fi dată această ordonanță de urgență.

Pe la 10 ies și dascălii să facă declarații. Gabriela Sorca și Astrid Gavriliu, ambele profesoare la învățământul primar, explică de ce fac grevă japoneză în prima zi de școală:

„Prin această ordonanță, nouă ni se interzice să mai predăm Limba și literatura română. Ca răspuns la aceste injurii, am început o grevă japoneză, adică una simbolică, prin care dorim să atragem atenția că nu suntem mulțumiți. Ministerul, în loc să ne asigure manuale corespunzătoare și examene nediscriminatorii, dă altă ordonanță decât cea pe care o așteptam. Dar suntem optimiști că, în primă instanță, va fi suspendată, după care abrogată.”

Direcțiunea le aprobă cererile prin care ei să continue predarea limbii române, dovadă că sentimentul de revoltă nu e doar al unor cadre didactice particulare. Ca număr, peste 700 de elevi din Nikolaus Lenau sunt afectați de această schimbare. Doamna Gavriliu nu exclude o grevă serioasă, dar nu înainte de a discuta cu liderii de sindicat.

Se aude soneria. Pe poartă iese un alt domn cu banderolă albă, care se prezintă drept „Doctor Livius Țârnea”. Fost membru PRM, Țârnea spune că, probabil, UDMR este partidul care va pune capăt acestei ordonanțe.

„Mă doare profund tot ce se întâmplă în această țară. Salariile amărâților de învățători ajung să fie tăiate de această lege. Asta deși ei dau examene de grad și titularizare. Consider că este o discriminare profundă. Țara trebuie condusă prin legi date de Parlament, nu prin ordonanțe”, spune el.

Cătălin Șipoș. Poză via SuperTeach / Facebook

Ca să înțeleg mai bine care-i treaba cu această propunere, l-am sunat pe Cătălin Șipoș, IT-ist și președinte al asociației Inițiativă în Educație (inEDU), care susține și contribuie la îmbunătățirea mediului educațional românesc. După ce a analizat modificările aduse prin OUG 9/2018, spune că a sesizat două probleme.

În primul rând, a observat că modificările aduse legii educației au fost făcute în temeiul articolului 1, punctul IX, din legea 183/2018 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, care se referă la posibilitatea de a modifica reglementările privind învățământul universitar și preuniversitar.

Practic, modificările n-au fost făcute din cauza incompetenței dascălilor care predau limba română fără să aibă studii superioare de specialitate, așa cum au sugerat unii, ci din cauza „incapacității guvernului de a găsi o altă soluție pentru finanțarea dascălilor”, spune Cătălin Șipoș.

În al doilea rând, argumentează că punctul 5 al articolului 263 din legea 1/2001 prevede că orele de limbi străine pot fi predate de profesorii pentru învățământul primar de la clasa respectivă, dacă fac dovada calificării.

„Această situație conflictuală ar fi putut fi prevenită dacă s-ar fi realizat în prealabil un studiu de impact, o analiză mult mai atentă și mai adâncă, atât în planurile cadru din învățământul pedagogic (de-a lungul ultimilor ani), cât și a programelor școlare aferente. Dar și a programelor de licență (în principal PIPP - Pedagogia învățământului primar și preșcolar) și a celorlalte forme de învățământ, care au calificat și califică un dascăl să predea la clasele 0-4. Asta pentru a verifica dacă sunt situații în care dascălii, care până la această OUG aveau dreptul sa predea limba română la aceste clase, aveau formarea adecvată pentru a preda Limba și literatura Română. După aceea, ar trebui evidențiat care sunt acele cazuri particulare (dacă ele există)”, crede Cătălin.

Nu în ultimul rând, noile schimbări contravin articolului 248, alineatul 1, litera „e” din Legea educației naționale, unde sunt prevăzute următoarele condiții minime de studii pentru ocuparea funcției de profesor pentru învățământ primar: „absolvirea cu diplomă de licență a specializării «Pedagogia învățământului primar şi preșcolar» sau absolvirea cu diplomă a liceului pedagogic cu specializările «învățător» şi «educatoare/învățător» ori a colegiului universitar de institutori sau a altor școli echivalente şi absolvirea unei instituții de învățământ superior cu diplomă de licență”.

„Asta duce, cel puțin la prima vedere, la inadvertență între ceea ce era menționat în lege și ceea ce a fost adăugat”, precizează Cătălin Șipoș.

Am solicitat un punct de vedere și din partea Ministerului Educației Naționale, dar, până la ora publicării acestui articol, n-am primit niciun răspuns. În așteptarea lui, te las cu ce mi-a spus învățătoarea Gabriela Sorca înainte de a ne despărți: