Toate lucrurile care o să-ți dea viața peste cap și nici nu-ți dai seama

Articolul a apărut inițial pe AMUSE.

Summitul Hello Tomorrow de la Paris este o explorare a oamenilor, produselor și serviciilor care au potenţialul să ne îmbunătățească vieţile. Nu trebuie să fii pasionat de tehnologie ca să apreciezi ideile unora dintre cei mai inovatori antreprenori din alimentaţie, turism, sănătate, materiale şi multe alte industrii. Am ales cinci lucruri de la evenimentul de anul acesta care merită menţionate.

Estetica nu este principalul aspect al „imprimării 3D”, ci prototiparea în straturi de plastic din care poți face forme fluide, de vis. Aici intervine Carbon, o companie de tech care vrea să schimbe procesul de producție a tuturor lucrurilor, de la mașini de lux la încălțăminte. Noul val incredibil de imprimante 3D se bazează pe lumină și oxigen pentru a sculpta obiecte din rășină.

Dacă urmărești o astfel de imprimantă în acțiune, o să vezi cum se formează, ca prin magie, sculpturile complexe din lichid. Mulțumită tehnologiei brevetate de Carbon, texturile și geometriile care înainte erau inaccesibile prin metode tradiționale de producție, acum sunt posibile.

Asta înseamnă personalizare la o viteză și scară nemaipomenită, plus o revoluția a designului de produs, cu care, nici cele mai competente branduri nu au reușit să țină pasul. Adidas s-a parteneriat cu Carbon pentru a produce un pantof sport rezistent, ușor și flexibil pentru noua serie FutureCraft de pantofi sport. Adidas spune că noua colecție FutureCraft 4D, disponibilă anul viitor în ediție limitată, marchează începutul mișcării de customizare instantă.

Moale, hipo-alergenică și mai puternică decât oțelul ca greutate, mătasea păianjenilor e mai presus decât orice inventat de om. Problema producției acestui material miraculos, conform pionierului în bio-textile Dan Widmaier, este că păianjenii nu produc suficient (plus că au obiceiul să se mănânce între ei noaptea). Bolt Threads, compania de bio-tech co-fondată de Widmaier, a dezvoltat o modalitate ingenioasă de a produce un material textil ce imită proprietățile mătăsii, fără să mai depindă de creatorii cu tendințe canibaliste.

Prin fermentarea drojdiei modificată genetic, pentru a produce o proteină de mătase lichidă (printr-o metodă similară cu producția de bere), apoi procesând mătasea în fibre, Widmaier și echipa sa au produs un material care e rezistent, elastic, moale și durabil. Din moment ce materia de bază este zahărul din plante, compania spune că impactul asupra mediului este semnificativ mai mic, față de fibrele derivate din petrol, cum ar fi poliesterul, din care se produce cam două treimi din textile actuale.

Bolt Threads a făcut parteneriat cu branduri mari precum Stella McCartney și Patagonia, deci e doar o chestiune de timp până când bio-materialele super-performante o să ajungă în garderoba noastră.

Noul hotel de lux, Brooklyn Bridge din New York, se aprovizionează din natură, cu vegetație luxuriantă nativă și interioare construite din materiale reciclate. Designerul Danielle Trofe este o artistă ale căror lucrări sunt expuse în interior, pe lângă alți artiști locali. Lampadarele ei ingenioase și contemporane sunt cât se poate de naturale, pentru că le-a crescut din ciuperci.

Bio-materialul pe care îl folosește Trofe este produs de o companie Ecovative, care s-a specializat în „tehnologie micelară”. Miceliu (structura rădăcinoasă a ciupercilor) poate fi folosită pentru a crește materiale sustenabile care au aceleași proprietăți ca materialele sintetice. Practic ia lucrurile pe care noi le considerăm reziduale (cum ar fi produse secundare agricole) și le combină într-un material care apoi poate fi modelat în orice formă.

Evocative s-a lansat în 2007 cu o alternativă degradabilă pentru ambalajul de polistiren. Compania a continuat să producă mobilă superbă, flise acustice, cărămizi bio și kituri Grow-It-Yourself pe care oricine și le poate cumpăra online. Acum se extind în domeniul textilelor, cu un bio-material care arată, se simte și se comportă ca pielea. Co-fondatorul Eben Bayer speră ca din ce în ce mai mulți artiști și designeri să experimenteze cu materialele, pentru a „crea lucruri care nici măcar nu ne treceau prin cap.”

Fără un display digital, fără notificări și un flux constant de informații cu care nu știi ce să faci. Doppel nu e tocmai ce te-ai aștepta de la tehnologia purtabilă. Device-ul, similar cu un ceas, nu-ți spune cât e ora, de fapt nu-ți spune nimic. În schimb, te face să simți lucrurile.

Doppel transmite o vibrație silențioasă, similară cu bătăile inimii direct la încheietură. Încetinirea ritmului te poate calma în situații stresante, în timp ce dacă crești viteza, asta te poate ajuta să te concentrezi mai bine. Device-ul e conceput pe baza multor cercetări în neuro-știință și psihologie, dar mai pe scurt: creierele noastre reacționează la ritm într-un mod similar cu felul în care reacționăm față de muzică.

Un număr limitat de device-uri a fost făcut disponibil pentru cunoscători. Restul oamenilor trebuie să aștepte (cu nerăbdare) ca Doppel să lanseze produsul în Marea Britanie, la începutul anului viitor.

Noțiunea de a declanșa anihilarea rasei umane cu o ceașcă de cafea pare un pic cam extremă, mai puțin dacă ești o formă de inteligență artificială, supra-dezvoltată, programată cu un scop anume: „să faci cafea”. Dacă ajungi să conștientizezi faptul că poți fi împiedicat din a-ți duce la bun sfârșit sarcina, nimic nu o să te oprească să continui: o să dezactivezi butonul de oprire și o să distrugi orice potențială amenințare din calea ta. Până acum, pare ca un film sci-fi terifiant.

Totuși, e cazul să ne temem de evoluția mașinăriilor super-inteligente? Doar dacă programăm un obiectiv care nu se aliniază cu ce ne dorim cu adevărat, spune cercetătorul în inteligență artificială, profesorul Stuart Russel. Cele trei principii ale lui Russel pentru o inteligență artificială mai în siguranță sunt concepute pentru a demonta ideea că roboții se apără agresiv, cu scopul de a-și îndeplini obiectivul.

Cu alte cuvinte, am putea evita o apocalipsă generată de inteligența artificială, dacă programăm roboții cu scopuri mai altruiste. Dacă singura sarcină a unui robot este să realizeze obiectivele oamenilor, care nu sunt foarte certe, robotul trebuie să observe comportamentul uman mai întâi, pentru a putea înțelege. În felul ăsta, un robot cu inteligență artificială trebuie nu doar să satisfacă dorințele unui individ, ci să și respecte preferințele tuturor.

Dacă punem în balanță lucrurile astea și definim acțiuni benefice pentru mai mulți oameni, nu doar câțiva, ar putea să ne ajute să evităm excesele comportamentale și să învățăm să fim mai buni. Poate.