Am vorbit cu femeia care vrea să dea drepturi naturii prin Constituție

Parlamentarul suedez Rebecka Le Moine a început demersurile de a schimba Constituția țării, pentru a include drepturi pentru natură. Aceasta este prima inițiativă de acest fel din Europa, după ce Ecuador a inclus deja drepturile naturii în Constituție în 2008, iar Columbia zece ani mai târziu. Asta înseamnă că apele, pădurile și munții se vor putea apăra în fața instanței ca orice persoană.

Am cunoscut-o pe Rebecka la o conferință despre pădurile seculare din Europa și am privit-o cu suspiciune când a povestit despre ceva ce suna mai degrabă a fantezie. Dar mi-a spus o treabă care mi s-a părut că are mai mult sens decât orice lege pe care am citit-o până acum: dacă nu e ok să facem rău oamenilor, de ce este permis să facem rău naturii?

Rebecka a intrat în Parlament anul trecut, din partea Partidului Verde, deși până atunci s-a ținut departe de politică. A făcut un master în conservarea naturii și a lucrat ca biolog la o firmă care făcea evaluări de mediu pentru companii. Era indignată de cât rău facem naturii și a devenit activistă. Prima ei campanie a fost pentru biodiversitate. Și-a propus să popularizeze Ziua Biodiversității, de care nu știa nimeni, și a reușit singură, doar cu Facebook, să declanșeze sute de acțiuni în următorii ani.

VICE: În ce constă moțiunea ta?
Rebecka Le Moine: Mi-am propus să schimb Constituția Suediei pentru a include drepturile naturii. Pentru asta, am depus în septembrie anul acesta o moțiune care se află acum în comisia pentru revizuirea Constituției și vor da o decizie în legătură cu asta în primăvară. Moțiunea cuprinde un background pe acest subiect și viziunea mea despre cum trebuie să schimbăm mentalitatea care a provocat până acum o degradare masivă a mediului. Am arătat exemplele Columbiei și Ecuadorului, care au inclus deja drepturile naturii în constituțiile lor. Pe lângă țările astea, au mai existat și cazuri izolate, ca în Noua Zeelandă, de exemplu, în care ecosistemele au fost tratate ca persoane.

Cum sună moțiunea?
Constituția Suediei oferă naturii dreptul de a exista, de a prospera și de a fi restaurată. Prin această formulare, facem un pas mai departe de ideea de protecție a naturii și îi oferim drepturi. Nu doar că vom opri răul produs asupra unui lac, unui râu, unei păduri seculare, dar vom asigura dreptul acestor ecosisteme de a fi reparate.

Există cazuri în Suedia, unde e nevoie de drepturi pentru natură?
Avem mai multe, printre care lacul Vättern, un ecosistem unic, o sursă de apă potabilă pentru trei sute de mii de oameni, iar în viitor se preconizează cinci sute de mii. În zonă sunt planuri pentru minerit, o activitate care contaminează masiv apa. De asemenea, armata derulează teste și antrenamente, folosind bombe și armament care ajung, în final, în apă. Pe hârtie, lacul beneficiază de protecție, în realitate armata câștigă teren. Dacă am avea drepturi pentru natură, în instanță lacul ar putea primi nu doar limitarea activităților dăunătoare, dar s-ar lua măsuri pentru binele său.

Cum ar arăta un astfel de proces?
Putem compara cu drepturile copiilor - ei au drepturi, dar nu se pot apăra singuri în instanță, sunt alte persoane care le reprezintă interesele. La fel poate fi și cu natura, care nu are voce proprie. Până în prezent, mai multe organizații și activiști au încercat să-și folosească vocea pentru natură, dar în lumea juridică e foarte greu. Pentru un activist, să apere un ecosistem în numele lui în instanță e foarte costisitor, ca timp și ca bani. Dar Constituția poate garanta ca o persoană să fie desemnată să apere acel ecosistem și să primească finanțare din partea statului pentru a face asta.

Ce spun avocații, e realizabil?
Da, avem în Suedia Rețeaua Avocaților pentru Natură, un ONG care susține inițiativa. E foarte dificil de realizat, dar e posibil. În cazul Vättern, am avut un tribunal al cetățenilor (n.r. eveniment al comunității în care se dezbat probleme legate de drepturile omului, sub forma unui tribunal, dar fără obligațiile juridice ale unei instanțe), în care am încercat să soluționăm problema. O avocată implicată în acel demers îmi spunea că, atunci când studia dreptul mediului pentru a deveni avocată, se gândea că urmează să lucreze într-o zonă obscură a ilegalităților, dar 99 la sută din daunele provocate naturii se întâmplă în mod legal.

Oamenii susțin ideea?
Da, oamenii se trezesc, au speranță, vor altceva. De-a lungul timpului, activiștii s-au obișnuit să tot spună NU: nu mineritului, nu exploatărilor, nu, nu! Drepturile naturii schimbă perspectiva, întoarce lucrurile cu susul în jos, îi face pe oameni să spună DA. Creează un nou mod de a vedea lucrurile, îi face curioși, optimiști, implicați.

Politicienii ce zic, sunt și ei de acord?
Politicienii sunt mai lenți când vine vorba de schimbare. Suedia, în general, e mândră de legile pe mediu pe care le are, oamenii se simt în siguranță, dar realitatea este că nu sunt de ajuns. Drepturile naturii nu vor intra în Constituție de data asta, pentru că am nevoie de sprijin politic pe care nu îl am acum. Partidul Verde, din care fac parte, este în Guvern împreună cu Partidul Social Democrat, dar ei nu au o agendă pe mediu, nu susțin moțiunea. Pentru ca o moțiune de schimbare a Constituției să treacă, trebuie acceptată de două guverne diferite. Dar este începutul a ceva măreț, este un început pentru oameni să se gândească la asta mai mult și poate în timp includem drepturile naturii în programul politic al tuturor partidelor.

De ce social-democrații nu susțin moțiunea?
Nu cred că ei sunt pregătiți să înțeleagă nevoia naturii de a avea propriile drepturi. Cred că e o idee prea radicală pentru ei și se simt confortabili cu legile actuale. Aceleași legi care, deși sunt în vigoare de ceva vreme, nu au dus la îndeplinirea obiectivelor noastre naționale și internaționale pe mediu.

Crezi că Suedia ar putea fi prima țară din Europa care va recunoaște drepturile naturii?
Sper să fie așa, pentru că, dacă nu schimbăm Constituția, nu prea sunt șanse pentru ecosisteme să primească apărarea de care au nevoie. Trebuie să schimbăm perspectiva politicienilor pentru asta. Suntem prima țară care depune această moțiune în Parlamentul național, avem o mișcare de mediu puternică, deci, dacă am voie să visez, aș spune că da, Suedia poate fi prima țară care va implementa drepturile naturii în Europa.

Care sunt șansele ca drepturile naturii să fie adoptate și în Europa de Est, poate chiar în România?
Cred că se poate. Am discutat despre asta cu reprezentanți din Europa de Est la o conferință pe tema pădurilor seculare din regiune. O doamnă din Bulgaria mi-a spus că la ei nu se permit prin lege tăieri pe suprafețe mari, pe când în Suedia, nu există limită superioară în lege. În Bulgaria, nu poți tăia arbori pe o suprafață mai mare de 0,2 hectare. În Suedia e legal să tai și pe sute de hectare. Prin urmare, în Suedia se poate să alipești mai multe tăieri, ceea ce creează o rană enormă în peisaj și în ecosistem.

Poate e chiar mai ușor de implementat acest concept în Europa de Est, pentru că voi nu aveți o istorie așa lungă de distrugere și industrializare. Normalizarea industrializării a mers prea departe în Suedia, dar în Europa de Est încă se mai poate salva ceva.

Depindem de politicieni să schimbăm ceva?
Nu doar deciziile de sus în jos schimbă lumea, avem societate civilă care este activă, avem cercetători, activiști, cetățeni simpli care se implică. Toată lumea poate contribui pentru a implementa chiar și aceste legi vizionare. Greta Thunberg este un exemplu foarte bun pentru Suedia, dar și pentru toată lumea. A făcut foarte mult pentru politicile climatice, a diseminat știința și a pus clima pe agenda tuturor politicienilor. Datorită ei sunt milioane de oameni în stradă, care cer politicienilor acțiuni.