Cum e să duci petrecăreți la festivalul de muzică din mijlocul Dunării

Când prietenii au auzit că merg la un festival cu muzică techno, au zis că am luat-o razna. Nu pentru că nu le-ar plăcea lor genul ăsta muzical, pentru că am și prieteni din ăia, ci pentru că-n general sunt fata cu muzică tristă și romantică, populară când fac curățenie, hip-hop înainte de examene, iar la petreceri ascult orice. Ideea e că, în principiu, îmi place să ascult melodii cu versuri.

Dar insulă, cort, hamac, Călărași… am zis să încerc și ceva nou, adică 3 Smoked Olives Island Festival. Nu regret, am descoperit cum festivalul e pentru toată lumea. Literally, toată lumea. Am văzut oameni de toate vârstele și de toate tipurile. Plaja e mișto rău, mâncarea bună, oamenii prietenoși și jur că după astea 5 zile îmi cumpăr hamac. Nu știu exact unde-l agăț pentru că în camera de cămin nu cred că ar merge, dar găsesc. Participanții au fost super încântați, dar am fost curioasă să aflu ce cred și oamenii de-o vârstă cu tata care aduceau oameni la festival cu bărcuțele.

VICE: Cum vi se pare atmosfera la festival?
Viorel: Mai ok decât în ceilalți ani și mai ok oamenii. Data trecută erau mai nebuni, se îmbătau, începeau să țipe și îi deranjau pe ceilalți, dar acum au fost mai cu bun simț, s-a văzut mai multă civilizație. Adică fiecare se distrează cum vrea, dar anul ăsta, din punctul meu de vedere, au fost mai eleganți și s-au distrat fără să-i deranjeze pe ceilalți. Probabil, nu sunt sigur, e și datorită faptului că s-a schimbat prețul. Nu e mare diferența, dar cred că se simte.

Cum sunt oamenii când urcă în barcă?
Foarte ok, din toate punctele de vedere. Când ajung și aud că trebuie să coboare în apă să ajungă la mal sunt toți speriați, în special bărbații, fetele sunt de trei ori mai ok. Eu sunt mai glumeț de felul meu, așa că le spun „ce vreți, să fiți eleganți? Duceți-vă la teatru! Dacă vreți puțină aventură, veniți aici”. De aia vii aici, să dormi pe nisip și să ai sentimentul de libertate. Altfel e când mergi la un festival pe plajă decât dacă vrei să mergi la un club în București. Ăsta e spiritul.

Cum sunt străinii?
Mai retrași, dar încântați. Eu tot îi întreb cum li s-a părut și ei sunt mai încântați decât românii. Văd niște chestii care se întâmplă, de o libertate, să zicem, dusă la extrem, dar fără să se întâmple nimic rău și la ei nu se întâmplă. N-au genul ăsta de festivaluri și apreciază mult de tot. Eu lucrez la o agenție de turism și străinii oricum în general sunt extrem de încântați de zona noastră. Aici găsești cea mai frumoasă plajă din lume.

Festivalul promovează foarte mult ideea de ecologizare. Cum vi se pare?
Pe lângă altele, la mine la firmă am câteva ambarcațiuni dotate pentru ecologizarea zonelor. Adică mergi pe apă și vezi o sticlă care plutește, o iei și o pui în barcă într-un compartiment special. E genul meu, așa îmi învăț și copiii. Realizez că aici se întâmplă ok asta, mergi toată plaja de la un capăt la altul și nu mai găsești un chiștoc. Din atât de mulți oameni câți sunt aici, trei din patru fumează și trebuie să arunce undeva chiștocul, iar nimeni nu-l aruncă pe jos. Ăsta e marele câștig, educă participanții să se distreze, dar fără să deranjeze.

Vă amintiți de vreo poveste amuzantă cu vreun participant?
Da, da. A venit o tipă extrem de elegantă, s-a suit în barcă. Avea o grămadă de genți în brațe, avea grijă unde se așeza să nu se murdărească, să nu se deranjeze. Era cu prietenul. I-am luat, am ajuns la insulă și le-am zis să coboare. Tare surprinsă că trebuie să coboare în apă, dar până la urmă s-a hotărât, a sărit în apă, i-a dat prietenul bagajele. Și i-a zis ea lui „hai, iubi, să te ajut!” și i-a dat mâna și l-a ajutat pe iubi să coboare. Mamă, cred că m-aș fi simțit ofensat tare să-mi zică nevasta „Vio, te ajut?”. Și nu e singura, am văzut că fetele sunt mai ok decât bărbații.

Ce credeți că ar trebui să se schimbe?
Nu vreau să fiu răutăcios, dar e important tare ca participanții să se mai miște, să facă sport. Frate, nu se mișcă deloc. Or fi IT-iști, or fi ce-or fi, dar nu se mișcă, nu reușesc să coboare din barcă. Cum ați urcat voi acum, jumate din participanți n-au urcat. Vin băieții și trebuie să urce pe scară și gagicile sar repede în barcă. În situația asta, dacă te însori, trebuie să iei numele nevestei!

Când o să vă crească copiii, o să-i lăsați să vină la festival?
Păi, cum nu? Pe fiică-mea de-abia am ținut-o să nu vină, are șapte ani. Mi-a zis înainte de festival „du-mă și pe mine la 3 măsline!” și i-am zis că nu se poate, iar ea „du-mă măcar la 2!”. Dar fără glumă, nu știu ce a înțeles ea că sunt 3 măsline. Dar clar o să-i las când o să crească, eu sunt genul ăla libertin. Văd fete care vin singure și pe care nu le deranjează nimeni. Mi se pare o chestie de siguranță extremă, nu cred că în București ai curaj să ieși la 11 seara singură cum ieși aici.

VICE: Cum vi se pare festivalul?
Ioan: Eu sunt un pescar de pe aici, am venit de la prima ediție. E impresionant cum a luat amploare. Nu mă gândeam atunci că de la 50 de oameni vor ajunge la mii.

Participanții cum sunt?
Foarte ok. Ce e mișto la festivalul ăsta e că fiecare își vede de treaba lui. Sunt liniștiți și nu deranjează pe nimeni. Sunt de prin toată țara, doar moldoveni n-am prea văzut anul ăsta. Eu nu am timp foarte mult să stau la povești cu ei, am program de la 7 la 21:00, uneori mă prinde 1 noaptea.

Străinii cum vi s-au părut?
Mult mai mulți decât în anul anterior și e plăcut să vezi că ei sunt mult mai deschiși față de români. Vorbesc și glumesc întruna, englezii sunt într-o veselie, voie bună.

Incidente neplăcute s-au petrecut?
Toate care au apărut s-au rezolvat. S-au mai infiltrat hoți de buzunare, unul la un moment dat a furat un telefon, dar avem bodyguarzi care-și fac treaba și l-au recuperat.

V-ați lăsa copiii la un festival de genul?
Claaar, nici nu se pune problema. Oricum copiii mei sunt pe aici, fata mea lucrează la înregistrare.

VICE: Cum vi se pare atmosfera la festivalul ăsta?
Valentin: Super încântătoare. A fost aglomerat, dar ne-am descurcat și n-au așteptat oamenii mult să ajungă pe insulă. A fost obositor, dar fericirea și entuziasmul de pe fața participanților mă făceau să nu simt munca. Să nu simt efortul depus.

Cum vi se par participanții?
Cu mine a început festivalul. În primul an au fost 23 sau 27, nu-mi amintesc exact, iar de la an la an s-au strâns. E din ce mai înfloritor. Eu nu prea am contact cu ei, doar în barcă și sunt super entuziasmați și de-abia așteaptă să ajungă la distracție.

Cum e drumul cu barca?
E interesant, eu tot întreb participanții dacă au mai fost în zona asta. Dacă au mai fost, le povestesc, dar dacă nu, le explic puțin ce e pe aici. Le arăt unde e Bulgaria, Canalul Jianu..

Muzica vă place?
Mie îmi place muzica retro. Dacă aș participa la festival, aș gusta-o și pe asta, dar nu la fel de mult ca cea retro.

O să vă trimiteți copiii la festivaluri de genul?
Când o să fie majori, da.

Prin urmare, există o șansă ca și lui taică-miu să-i placă la 3 măsline, deși preferă muzica populară. Dar asta n-o să vedem decât la anul, când o să-l iau cu mine. Dacă vrea.

Poți s-o urmărești pe Alexa care încearcă să fie amuzantă pe pagina ei de Facebook (aici) și sentimentală pe blogul ei, „O Mărie” (aici).