Protestul anti-PSD care mi-a arătat că Piața Victoriei nu are nevoie de discurs naționalist

FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

Protestul anti-PSD care mi-a arătat că Piața Victoriei nu are nevoie de discurs naționalist

Am văzut aseară foarte mulți copii și tineri care au ieșit să strige împotriva lui Dragnea.

Protestul de duminică seară a scos din casă peste 10 000 oameni în București, care s-au adunat, cu căței, copii și vuvuzele în Piața Victoriei. Deși poate au fost mulți care se așteptau la incidente, acestea, din fericire, au lipsit.

Mitingul de aseară a avut aerul ăla de protest pașnic, cu oameni hotărâți, dar liniștiți, care nu vor nici să se ia la bătaie cu jandarmii, dar nici să plece acasă. Ceva din bucuria condamnării lui Dragnea s-a mai dus, mai ales după conferința de presă în care Daddy a anunțat că va merge până la capăt, ferm și radical, și-a cerut iertare celor din pușcării și a spus că statul paralel va fi zdrobit.

Publicitate

Cu spectrul potențialei OUG care ar urma să modifice Codul penal pe gustul lui Dragnea deasupra capului, oamenii au protestat. Pe la 6 jumătate, când am ajuns, nu se oprise încă circulația și protestul era împărțit în două. O parte dintre oameni stăteau în zona fix din centru, destul de răsfirați, delimitați de jandarmi, ceilalți, în grupuri mari, pe partea cu Antipa. Încet-încet, s-a umplut piața.

În jur de 7 și un sfert, „neam unit”, adică s-a blocat strada. Jandarmii, de data asta, i-au lăsat pe oameni, încercând mai mult să fluidizeze cumva traficul. Cele câteva mașini prinse în ambuscada de oameni au fost nevoite să se retragă, dar n-am văzut niciun șofer nervos, ba chiar unii primeau fericiți flyere cu explicații de ce e rău ce s-a întâmplat cu Codul de Procedură Penală.

Chiar și așa, o mare parte dintre oameni au rămas în zona Antipa, acel „ne vedem la girafă” nemafiind atât de simplu de pus în practică. E adevărat, era o zonă mai liniștită acolo, mulți preferând să nu se bage în mulțimea din centru.

S-a strigat deja clasicul „PSD, Ciuma Roșie”, „Jos dictatorul”, „Nu vrem să fim o nație de hoți”, „Jandarmeria apără hoția”, „Ce vrem noi e și pentru voi”, s-a cântat „Mulți ani primească”, imnul României, ba chiar și imnul Europei, s-au aprins luminițele.

Au fost foarte mulți copii, parcă mai mulți ca-n alte dăți, cu pancarte făcute de ei cu „Rezist” sau cu SOS și România care se scufundă, cu desene pe asfalt sau cu tricouri cu mesaje, cum ar fi „Justiție, nu corupție”.

Publicitate

„Ar trebui să învăț pentru sesiune, dar sunt aici să salvez o națiune”, scria pe pancarta unei studente. Da, sunt mulți care ziceau că aveau altă treabă, dar că nu pot sta în casă când văd ce se întâmplă cu statul de drept în România.

O altă pancartă îi spunea direct doamnei prim-ministru „Veorica, nu te risca cu OUG, întoarce-te la Videle”, asta cu bătaie la faptul că premierul și-a anulat o vizită oficială în Oman pentru că PSD ar pregăti o ordonanță pentru modificarea Codului penal.

Iar în piață se striga „Analfabeta” și „Proasta satului în fruntea statului”.

A fost o încercare de la microfon de a pleca în marș spre Parlament sau spre Universitate, dar nimeni nu avea chef, așa că lumea a stat pe loc, mai ales că se făcuse târziu și oamenii se cam pregăteau să meargă pe la casele lor.

Prin piață, tot felul de figuri cunoscute - de la Mihail Șora care a devenit așa un fel de simbol pentru rezistență (dacă el poate la 101 ani să iasă la protest, tu de ce nu poți?), la Rareș Bogdan care împărțea strângeri de mână cu aerul unei vedete, la scriitori ca Ioana Pârvulescu, Vlad Alexandrescu sau câțiva politicieni.

Asta era o întrebare pe buzele multora, mai ales ascultând discursurile nu chiar inspirate întotdeauna de pe platformă. Unde-s politicienii? Nu avem și noi niște voci mai coerente? Putem să trecem de la retorica asta naționalistă și învechită la altceva? Pentru că da, o mare parte dintre cei de acolo nu se regăsesc în felul ăsta de a pune problema.

Publicitate

Toată lumea comenta, în schimb nimeni nu voia să se urce pe scenă să vorbească. Sau măcar să pună un Rage Against the Machine sau un Pink Floyd în loc de „Noi suntem români” sau „Treceți, batalioane”.

Ca să nu mai zic că spre final de protest s-a făcut și o mică horă, chestie cu care glumeau niște prieteni mai pe la început, că asta lipsea.

Zău așa, trebuie un playlist de protest și niște voci articulate din societatea civilă care să construiască pe energia asta a străzii. Sau să nu fie deloc, am protestat bine mersi până acum și fără microfoane. Pentru miercuri, când se votează moțiunea, s-a anunțat protest la Parlament începând cu ora 12. Probabil că lucrurile se vor precipita iar cu moțiunea și cu posibila ordonanță de urgență, dar să nu anticipăm.