„Să pornești o conversație despre rolul analogiei politice în romanul 1984 cu o mână de studenți nord-coreeni n-ar fi o idee bună.”
Piața Kim Il Sung văzută din Marele Palat pentru Studii al Poporului. Balconul liderului este vizibil în prim-plan, iar peste râu se vede monumentul gândirii Juche. Fotografie de Dan Medhurst
Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC), cum e cunoscută țara oficial, este una din cele mai faimoase societăți izolate de pe planetă. Numită adeseori și „regatul eremit”, se presupune de obicei că națiunea, cu ai săi 24 de milioane de locuitori, trăiește într-o stare de izolare aproape completă față de exterior. Radiourile și televizoarele prind doar posturi din țară. Sistemul intranet, deși e mai sofisticat decât ar bănui mulți străini, le spune oamenilor doar ce vrea guvernul să audă. Deși este estimat că mai bine de patru milioane de nord-coreeni dețin acum telefoane, rețeaua lansată în 2008 nu permite conexiuni în afara granițelor.
Un om al muncii nord-coreean trudește asupra unei cărți în Marele Palat pentru Studii al Poporului, vegheat de portretele zâmbitoare și omniprezente ale lui Kim Il Sung și Kim Jong Il. Fotografie de Dan Medhurst
Arhitectura pastel a Phenianului a devenit una din cele mai cunoscute caracteristici ale orașului. Fotografie de Dan Medhurst
Cetățeni (și soldați) nord-coreeni pe străzile Phenianului. Fotografie de Dan Medhurst
Desigur, aceste numere sunt foarte mici, dar au pornit de la o bază și mai mică. „[Coreea de Nord] s-a deschis către turiștii din țări imperialiste la finalul anilor ‘80”, spune Simon, „1988 sau ceva de genul ăsta. Când am intrat eu, întreaga piață, nu doar compania noastră, ci întreaga piață nu era mai mare de patru sau cinci sute de oameni pe an.” Interesul, se pare, este în creștere.Se estimează că mai mult de patru milioane de nord-coreeni dețin acum telefoane mobile, însă nu pot lua legătura cu nimeni în afara granițelor.
Locuitori ai Phenianului înghesuiți într-un autobuz. Fotografie de Dan Medhurst
Personal, cântecul de sirenă al Coreei de Nord a devenit mult mai greu de ignorat pe măsură ce urmăream desfășurarea evenimentelor importante ale lui 2018. Asta, nu în ultimul rând, pentru că am avut norocul să ocup un loc în primul rând când au început lucrurile, la Olimpiada de Iarnă din februarie, din Coreea de Sud.
Liderii nord-coreeni sunt prezenți peste tot: în birouri, în școli și pe panouri publice. Fiecare familie din țară trebuie să le afișeze portretele și să le curețe regulat cu o bucată specială de material. Fotografie de Dan Medhurst
Bătrâni așteaptă autobuzul în Phenian. Fotografie de Dan Medhurst
E greu să-ți imaginezi un mod mai imersiv de a-ți petrece prima seară în Coreea de Nord decât să asiști la jocurile lor populare. Dacă Phenian în sine e deja predispus să-ți provoace șoc cultural, jocurile astea sunt echivalentul unui scaun electric de două mii de volți aruncat în zona adâncă a unei piscine (cu tine pe el).
Copii-gimnaști în costume identice la jocurile populare ale Coreei de Nord. Fotografie de Dan Medhurst
Gimnaști dansând la jocurile populare ale Coreei de Nord. Fotografie de Dan Medhurst
Arcul de Triumf din centrul Phenianului celebrează victoria din 1945 a nord-coreenilor împotriva japonezilor, victorie datorată doar măiestriei militare a lui Kim Il Sung și neavând nimic de-a face cu Armata Sovietică. Fotografie de Dan Medhurst
Există reguli stricte legate de fotografierea statuilor celor doi lideri. Trebuie să apară integral în cadru și nu ai voie să tai nicio parte din corp. Florile de la baza piedestalului sunt lăsate de cetățeni recunoscători. Fotografie de Dan Medhurst
Înghițim absurdul poveștilor despre acțiunile revoluționare ale copilului Kim Il Sung, care ne sunt povestite în fața casei sale natale. Comentăm aprobator despre aerul retro al Monumentului Înființării Partidului, o structură parcă scoasă direct dintr-un manual de arhitectură sovietică din anii ‘70, deși a fost construit în 1995. Ne minunăm că suntem treziți dimineața de cântece patriotice redate straniu deasupra orașului asemeni unei chemări comuniste la rugăciune, îndemnând muncitorii să dea tot ce pot în ziua care tocmai începe. Ne aliniem cu toții nerăbdători pentru a fotografia faimoasele statui de 20 de metri ale Marelui Lider și Iubitului Lider de pe dealul Mansu.Pentru cineva interesat de arhitectura, estetica și ideologia fostului bloc estic, Coreea de Nord e o sursă constantă de fascinație. E ca o capsulă a timpului, un fel de parc de distracții totalitar pe viu. Doar că oamenii chiar trebuie să trăiască aici.E ca o capsulă a timpului, un fel de parc de distracții totalitar pe viu. Doar că oamenii chiar trebuie să trăiască aici.
Totuși, dacă nu-ți plac tururile organizate sau ghizii de autobuz cu microfoane, Coreea de Nord nu e potrivită pentru tine. Ca străin, nu poți vizita țara fără a fi escortat în permanență. Cu toate astea, contrar insinuărilor publicațiilor ceva mai isterice, ghizii din Coreea de Nord exact asta sunt: ghizi. (Cum ne-a explicat plictisit Simon în timpul ședinței de informare pre-călătorie din Beijing, „nu lucrează pentru Ministerul de Interne, nu sunt spioni…”)
Metroul din Phenian, cu o poză a lui Kim Jong Il în capul scărilor. Fotografie de Dan Medhurst
Bicicliști nord-coreeni la apus. Foarte puțini oameni dețin automobile, așa că majoritatea cetățenilor merg, circulă cu autobuzul sau iau bicicleta. Fotografie de Dan Medhurst
Desigur, multe din cele mai interesante lucruri pe care le vezi în Coreea de Nord nu sunt obiective turistice unde ești plimbat cu autobuzul, cum multe din cele mai interesante idei pe care le auzi n-ar ieși sub nicio formă din gura unui ghid. De exemplu, privește Phenian de sus, din înaltul hotel Yanggakdo, și vei fi scuzat că ai avut impresia că te afli în capitala unui stat comunist.
Monumentul Înființării Partidului, incluzând un ciocan (pentru muncitori), o seceră (pentru țărani) și un penel (pentru intelectuali), e un exemplu clasic de estetică comunistă nord-coreeană. Fotografie de Dan Medhurst
Hotelul Ryungyong e una din cele mai faimoase clădiri din Phenian. Construcția sa a început în 1987 și, în acel moment, ar fi fost cel mai înalt hotel din lume. Restaurantele rotative erau considerate vârful rafinamentului în țările blocului estic în anii ‘80, așa că Ryungyong are cinci. În momentul scrierii acestui articol însă, mai bine de 31 de ani de la începerea construcției, interioarele nu sunt gata și hotelul nu este încă deschis. Fotografie de Dan Medhurst
Nicăieri nu este acest lucru mai evident ca atunci când vizitezi Palatul Soarelui Kumsusan, unde sunt expuse trupurile îmbălsămate ale lui Kim Il Sung și Kim Jong Il. Lenin, desigur, este cel care a început moda acestui tip de monument, când trupul său mumificat a fost depus în mausoleul din Piața Roșie. Și Mao are unul, chiar lângă Orașul Interzis. Amândouă pălesc și devin nesemnificative în comparație cu incredibilele dimensiuni ale casei familiei Kim. Din nou, tot ce au împrumutat din comunism a fost estetica.Ideologia nord-coreeană, sugerează experții, are mai multe în comun cu fascismul decât cu comunismul.
Soldați aduși cu autobuzul în ziua lor liberă se adună pentru o poză lângă Palatul Soarelui Kumsusan. Fotografie de Dan Medhurst
Portretele lui Kim Il Sung și Kim Jong Il sunt deseori afișate împreună, veghind asupra poporului. Fotografie de Dan Medhurst.
Stânga: panouri cu fețele zâmbitoare ale liderilor. Dreapta: muncitor nord-coreean, undeva în Phenian
În mod ironic, una din puținele dogme ale comunismului pe care regimul chiar a adoptat-o a adus, se poate spune, una din cele mai negre perioade din istoria recentă a țării. Când vorbesc despre asta, ghizii noștri folosesc termenul oficial, eufemismul „marș anevoios”. Restul lumii i-ar spune pur și simplu „foametea”.
Cetățeni ai Phenianului la coadă, așteaptă autobuzul. Fotografie de Dan Medhurst
Peisajele rurale ale Coreei de Nord sunt frumoase, însă agricultura folosește tehnici demne de Evul Mediu. Fotografie de Dan Medhurst
Cetățeni într-un autobuz, Kaesong, Coreea de Nord. Fotografie de Dan Medhurst
North Korea Confidential prezintă în detaliu rolul lent al piețelor și întreprinderilor private în societatea nord-coreeană. În imagine, o vânzătoare scrie o chitanță într-un punct de servicii. Fotografie de Dan Medhurst
Un punct cu servicii pozat din mijlocul unui drum cu patru benzi complet pustiu. Fotografie de Dan Medhurst
Una din marile plăceri când vizitezi o destinație „dincolo de calea bătută” (mai ales o țară a cărei reputație nu se pupă cu realitatea) e șansa de a-i impresiona la modul sincer pe cei pe care-i cunoști și de a fi, la rândul tău, impresionat sincer de către ei.
Se estimează că peste patru milioane de nord-coreeni au telefoane mobile. Fotografie de Dan Medhurst
Copii grăbindu-se spre școală. Fotografie de Dan Medhurst
Stație de autobuz în Phenian. Fotografie de Dan Medhurst
Însemnătatea tuturor acestor lucruri este, desigur, discutabilă. Experții cu care am discutat au păreri împărțite legate de ce rol poate juca turismul, dacă chiar joacă vreunul, în deschiderea minților și inimilor nord-coreene. B.R. Myers își rezumă punctul de vedere în The Cleanest Race argumentând că „ar fi o nebunie să extrapolăm experiența Războiului Rece. Blugii nu vor aduce sfârșitul acestei dictaturi”.
Ghida noastră la Expoziția Prieteniei Internaționale, un complex bizar în apropierea munților Myonghyang unde sunt expuse toate cadourile primite de liderii nord-coreeni de-a lungul anilor. Vizita s-a încheiat cu recitarea unei poezii scrise de „Kim Il Sung însuși”, cu peisajul din imagine ca fundal. Fotografie de Dan Medhurst
Au schimbat ceva evenimentele aparent seismice ale lui 2018? Greu de spus. Simon are o optică destul de cinică: i-a mai văzut pe coreeni făcând echipă comună la olimpiade și a lucrat în Nord în timpul costisitoarei și într-un final inutilei ere a „politicii luminoase” purtate de Sud la începutul anilor 2000.„Când eram la DMZ, soldații de pe marginea drumului curățau zona de mine. Nu am mai văzut așa ceva până acum.”
Paznic într-un tren un pic uzat în stația Phenian. Din cauza lipsei resurselor, vehiculele vechi sunt folosite mult după ce ar fi fost casate în vest. Fotografie de Dan Medhurst
Intrarea recent reconstruitei grădini zoologice din Phenian. Fotografie de Dan Medhurst
Copii la baie în apele unui râu într-o zonă rurală a Coreei de Nord. Fotografie de Dan Medhurst
Priveliște nocturnă din fața ușilor hotelului Yanggakdo. Phenianul nu este foarte bine luminat noaptea. Fotografie de Dan Medhurst