Foto

Fotografii alb-negru cu miri și mirese din România secolului trecut

Mai toți avem o imagine în minte despre părinți. Și aia, de regulă, nu acoperă primii ani din viața lor de familie, în special cum arătau când s-au căsătorit.
Părinții mei în 1976. Fotografie din arhiva personală. 

Recunosc, mă dau în vânt după pozele vechi. De fapt, e ceva mai mult aici, e vorba de o mică obsesie a mea, plăcere de a mă scufunda în butoiul cu nostalgie, fără a devenit penibil de sentimentală. Îmi plac fotografiile astea pe hârtie, alb negru și pătate de timp și de intemperii. Și mai mult decât atât, îmi plac pozele de genul ăsta de la nunțile vechi și foarte vechi.

Le știi, probabil că ai și tu pe-acasă așa ceva, prin albumele cu fotografii din tinerețea părinților sau a bunicilor, când la nunți nu se făceau mii de poze digitale ca azi, ci una și bună ca un tablou, pe hârtie.

Publicitate

Tocmai pentru că sunt rare și unice mi se par mult mai reușite decât cele pe care le scot azi fotografii profesioniști de nunți, deși mulți dintre ei, mai hipsteri, le propun și variante alb-negru mirilor de secol XXI.

Nu știu dacă mi se pare doar mie sau aparatul ăla foto din 1900 toamna chiar avea cel mai mișto filtru posibil (fără să vrea asta, desigur), căci toate miresele din pozele astea, unele femei simple de la țară, apar aproape la fel de frumoase ca divele alea de cinema, de pe vremea filmelor alb-negru.

Dacă vrei să vezi tendințele din moda mireselor și a mirilor din anii ‘70, ‘60, ‘50 sau chiar ’20, o să ți se pară foarte mișto albumul foto pe care ți l-am strâns mai jos și care n-ar fi fost posibil fără pozele vechi din casele rudelor și-ale prietenilor mei. Noroc că sunt mulți.

Am scos și o poveste în evidență, că mi se pare fascinantă. Răzvan, cel de la care am fotografia, are 20 de ani. Cu mai mult de 20 de ani înainte ca el să se nască, bunicii săi s-au căsătorit. N-a fost nimic planificat, ba chiar a fost genul ăla de „dragoste la prima vedere” despre care mai auzi prin secolul trecut.

„Bunicul din partea mamei ținea să îmi reamintească frecvent povestea de dragoste pe care a trăit-o împreună cu bunica mea, Miluța. S-au căsătorit în 1971, la doar 24 de ore după ce s-au văzut pentru prima oară, în satul Berezeni din Vaslui. Chiar și pentru anii respectivi, acest tip de căsătorie nu era unul foarte comun.

Publicitate

De atunci și până acum a trecut foarte mult timp în care s-au petrecut atât lucruri frumoase, cât și unele peste care doar ei știu cum au trecut. Ambii fiind croitori de meserie, au venit în Hunedoara, loc unde și-au deschis un mic atelier de croitorie și unde aveau să trăiască încă multă vreme. Au avut și încă au doi copii foarte frumoși, pe unchiul Dan și pe mama mea, Dana. De fiecare dată când îi intreb despre povestea lor, sunt foarte bucuroși să mi-o împărtășească, chiar și acum, la 47 de ani de când a început totul.”

Mai departe te las să vezi ce fotografii au alții în arhivă cu momentul ăla de care tu acum fugi.

Reva și Vasile din Brănești, județul Dâmbovița. Poza datează din anii ’20, mirii căsătorindu-se în costum național. Aveau circa 18 ani când s-au căsătorit și au avut nouă copii.

Soții Nițu la nunta lor de pe 28 octombrie 1978.

Petrecerea soților Nițu a fost la Cișmigiu.

Soții Stănișteanu, 1983.

Soții Becu, 1945.

Soții Tudor, bunicii mei din partea mamei, de loc din satul Șeinoiu, județul Călărași, la nunta lor din anul 1946.

Fotografie din arhiva verișoarei mele Alina Nițu: Leta și Miron, miri din anul 1956.

Fotografie din verișoarei mele. Liliana și Nelu, care s-au căsătorit pe 20 februarie 1966.

Soții Galan, la nunta lor din 1976, în București.

Închei cu fotografia mea de suflet: părinți mei Vasilica și Stelian Iana, la nunta lor de pe 23 august 1976, la restaurantul Parc din Herăstrău.