Cultura

Am provocat un scandal național după ce am pictat o sfântă în ciorapi plasă

Artista boliviană a vrut să scoată în evidență alcoolul în exces și violența care are loc în cadrul carnavalului anual din țara ei. Ca urmare, a primit amenințări cu moartea și violul.
09 Mai 2018, 4:00am

Orașul minier Oruro, așezat pe câmpurile muntoase ale Boliviei, nu este cunoscut pentru frumusețea lui, ci pentru El Carnaval de Oruro, cel mai cunoscut carnaval din țară.

Anul ăsta, artista Rilda Paco, născută în Oruro, s-a trezit prinsă în mijlocul unui scandal din cauza lucrării sale provocatoare care o înfățișa pe patroana spirituală a orașului, Fecioara din Socavón (cunoscută și ca Patroana minelor de cărbuni).

O capodoperă a patrimoniului cultural aflată sub tutela UNESCO, carnavalul atrage vizitatori din toată lumea. Actorii, îmbrăcați în urși, merg pe monociclu pe străzi, în timp ce trupele de dansatori, în costume cu paiete, fac paradă prin oraș, dansează extravagant și spun povești despre istoria țării. Parada se încheie cu dansatorii care își aduc omagiile la sanctuarul Fecioarei din Socavón, care este venerată de oamenii din oraș.

În data de 10 februarie, o explozie la un stand de mâncare a omorât opt oameni, dintre care doi copii, și a rănit cel puțin 40. (Un bărbat a fost reținut de poliție pentru omucidere – se crede că el a pus bomba ca să le omoare pe partenera lui și pe fiica lor.)

Paco a privit desfășurarea evenimentelor cuprinsă de un sentiment de teroare. „Era o înregistrare a unei femei care căra corpul unui copil; arăta ca un covor… m-am simțit foarte rău”, le-a spus ea jurnaliștilor de la Broadly.

Ea a simțit că posturile de știri nu dădeau suficientă importanță tragediei și a fost șocată de faptul că tot carnvalul a continuat, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. „Părea inuman. Mă întrebam: Când am devenit așa de insensibili, de nu mai suntem în stare nici să simțim durerea altor oameni?”

Nemulțumită și furioasă, Paco a început să deseneze o lucrare care să scoată în evidență excesul de alcool și problemele asociate cu festivalul. Trei ore mai târziu, a publicat-o pe Facebook. Aceasta o înfățișa pe Fecioara din Socavón, fără față, purtând ciorapi negri și un chilot tanga roșu. La picioarele ei erau trei personaje specifice carnavalului, iar două dintre ele fluturau sticle de băutură.

Paco a spus că vrea să sublinieze ipocrizia celor responsabili de băutul în exces și de violență, în cadrul unei sărbători care se presupune că trebuie să fie dată în onoarea patronului spiritual al orașului – și impactul lor asupra femeilor și copiilor.

Violența domestică din timpul carnavalului este o problemă cunoscută. Organizația Națiunilor Unite pentru egalitatea de gen și emanciparea femeilor, Asociația Specială Împotriva Violenței din Bolivia, alături de mai mulți parteneri au lansat o companie de conștientizare a violenței împotriva femeilor, care s-a desfășurat în timpul festivalului. În ciuda eforturilor lor, trei femei au fost omorâte în El Alto în cadrul ediției de anul acesta.

Femeile din Bolivia la carnaval. Fotografia îi aparține utilizatorului de Flickr bjaglin

Un raport din 2017, realizat de Institutul din Georgetown pentru Femei, Pace și Siguranță, arată că Bolivia are cei mai mari indici din America Latină și Caraibe atunci când vine vorba despre violența domestică. Conform Parchetului bolivian, 109 femei au fost omorâte anul trecut.

Paco spune că a decis s-o picteze pe Fecioară în lenjerie intimă pentru a sublinia obiectificarea femeilor în timpul carnavalului. Femeile care execută dansuri tradiționale precum caporales poartă corsete și fuste mini, care expun lenjeria intimă atunci când se învârt.

„Carnavalul și celelalte sărbători pentru sfinți sunt singurele momente când unei femei i se permite să-și arate lenjeria intimă. Dacă o femeie face asta în orice alt moment, este numită prostituată, o femeie ușoară, o curvă”, a spus Paco.

Paco se aștepta ca lucrarea ei să nu fie luată în seamă. Nu era prima dată când posta desene prin care critica carnavalul; lucrările ei anterioare au incluse o caricatură a unui cuplu beat într-o secție de poliție, dând vina unul pe altul pentru dispariția copilului lor în timpul festivalului. De data asta, desenul i-a atras atenția gazdei show-ului Al Rojo Vivo, care i-a luat un interviu în direct, în cadrul căruia ea și-a explicat opera de artă.

Femeile din Bolivia în hainele tradiționale. Fotografie via States of Undress

Când și-a verificat profilul, după ce interviul a fost difuzat, a văzut un mesaj de la o prietenă care o întreba dacă e ok. Mesajul conținea și un link spre o conferință de presă susținută de autoritățile locale care plănuiau să acționeze în instanță împotriva Paco pentru daunele morale cauzate de lucrarea ei. O declarație redactată de guvernul din Oruro, Biserica Catolică și mai multe asociații pentru folclor informa că vor acționa în instanță împotriva persoanei care „a îndrăznit s-o denigreze pe Sfânta Fecioară din Socavón”.

Apoi au început să curgă mesajele: insulte, amenințări cu violul și chiar cu moartea. „Erau foarte detaliate, spuneau exact ce urmau să-mi facă”, a spus Paco. Poza ei și un link spre profilul ei de Facebook au fost distribuite pe social media, și detalii despre mama ei și nepoata ei, în vârstă de trei ani, au fost publicate online.

Nu toate mesajele au fost negative. A primit și mesaje de susținere, inclusiv de la grupul feminist bolivian Mujeres Creando și de la angajații universității la care studiază. Susținătorii ei au creat o pagină, în semn de solidaritate, pe care au încărcat lucrări tribut ale altor artiști. A fost numită Todxs con la Imilla („Toată lumea este alături de Imilla”, un cuvânt preluat din limba quecha pentru o femeie tânără sau o fată care este obraznică și provocatoare).

Ministrul Justiției din Bolivia, Hector Arce, a intervenit rapid, postând pe Twitter un mesaj în care spunea că, deși lucrarea lui Paco a fost „impertinentă și inacceptabilă”, nu va fi luată o acțiune în instanță pentru că este dreptul lui Paco prin lege la libera exprimare.

Autoritățile din Oruro i-au interzis accesul lui Paco în oraș, care a trăit în La Paz de la vârsta de 6 ani, declarând-o persona non grata. Ea nu este sigură că se va putea întoarce în oraș.

Paco a fost uimită de vitriolul pe care l-a primit. „Am crezut că s-au schimbat mentalitățile oamenilor”, a spus.

Ea spune că este pregătită să-și ceară scuze pentru orice jignire pe care a cauzat-o, dar doar față de cei care sunt „cu adevărat devotați” – nu acelor misogini care o abuzează, în numele unei figuri materne. Și Paco încă mai are imaginea pe Facebook – de fapt, este momentan poza ei de profil.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.