FYI.

This story is over 5 years old.

Fashion

Cum funcționează mafia traficanților de prepuț de bebeluși

„Intactiviștii” susțin că întrebuințarea cosmetică a prepuțurilor nou-născuților alimentează o piață neagră a țesuturilor umane, la care participă și spitalele și guvernele. Știu ei ce zic sau e un trend de suprafață?
Oare prepuțurile de bebeluși sunt modul în care vom gusta din fântâna tinereții? Shutterstock

Well, Thank u e o rubrică nouă, care chestionează miturile și dezinformarea din jurul tendințelor din sănătate și wellness.

De la mucusul de melc până la veninul de albine, industria cosmetică e bine-cunoscută pentru folosirea de ingrediente ciudate în goana sa nesfârșită de a îmbutelia strălucirea de bebeluș. Cel mai nou ingredient neașteptat care a intrat în atenția publicului e fibroblastul din prepuț de nou-născut. Adică prepuțurile prelevate de la bebelușii recent circumciși.

Publicitate

Acum câteva săptămâni, Cate Blanchett a povestit în Vogue despre un tratament de care a avut parte la Georgia Louise, un salon de lux din New York, care e atât de scump încât își spune „atelier”. „Oferă ceea ce numim tratamentul penis și… conține nu-știu-ce enzimă, așa că Sandy îi spune tratamentul penis”, a declarat Blanchett. Citatul a fost eliminat discret de pe site-ul Vogue, dar nu înainte de a da naștere unor titluri despre „tratamentul penis”.

Blanchett se referea la „tratamentul facial Hollywood EGF” de la Georgia Louise, care, conform site-ului Louise, implică un ser „derivat din celulele progenitoare ale fibroblastului uman prelevat din prepuțuri de nou-născuți coreeni”. Nu-și dă prețurile pe net, dar Business Insider scrie că tratamentul costă 650 de dolari și are o listă de așteptare de doi ani.

Între timp, o companie britanică numită Vavelta speră să facă concurență industriei Botoxului, care valorează miliarde de dolari, prin injecții cu fibroblast din prepuț de nou-născut. Hydrafacial e altă companie care trâmbițează fericitul ingredient anti-îmbătrânire. Și Oprah a dat naștere unor titluri pe tema asta încă din 2013, după ce a promovat un produs al brandului SkinMedica, produs cu astfel de celule.

A-ți pune prepuț de bebeluș pe față parcă sună mai nimerit pentru un ritual satanic, dar uite cum funcționează. E ca un fel de versiune umană a iaurtului, pentru că fibroblastul e o bucată de piele folosită pe post de mediu de cultură pentru creșterea altor celule. Prepuțurile de bebeluși sunt standardul de aur. În primul rând, sunt noi, adică n-au fost alterate și sunt neatinse de radicali liberi și toxine din mediul înconjurător. În plus, sunt sensibile: pentru că proteinele de identificare nu li s-au dezvoltat complet și au multe întrebuințări. În context medical, se folosesc la dezvoltarea de grefe de piele pentru victimele care au suferit de arsuri și pentru diabeticii cu ulcere, precum și în transplantul de pleoape și operațiile cu grefe de piele.

Publicitate

Doctorii sunt interesați de prepuțurile bebelușilor încă din secolul XIX; doctorul Peter Charles Remondino a scris în textul din 1891 The History of Circumcision: „Pentru grefele de piele nimic nu e mai bun decât implanturile oferite de prepuțul băiatului.” Celulele stem sunt destul de des întâlnite în industria cosmetică, dar de obicei sunt obținute din plante, nu din penisuri. Ideea din spatele întrebuințărilor la zi ale fibroblastelor din prepuț în produsele de îngrijire a pielii spune că acestea ar secreta cantități mari de proteine care duc la creșterea organismului și stimulează regenerarea celulară și producția de colagen, ceea ce face pielea să pară mai tânără.

Se consideră că fibroblastele de la nou-născuți favorizează producția de celule. Shutterstock

Dar există dovezi cum că fibroblastul din prepuț îți face pielea să arate la fel de proaspătă ca un… fund de bebeluș? „Sunt profund sceptic. N-am văzut nicio dovadă în vreo publicație medicală evaluată științific, care să susțină aceste afirmații”, a declarat pentru VICE doctorul Deshan Sebaratnam, dermatolog și lector la Universitatea din Sydney.

În ciuda acestui fapt, unii spun că publicitatea a contribuit la o mai mare cerere pe piață pentru prepuțuri, comercializarea lor și, în consecință, a unei întregi game de transgresiuni etice. Cei care militează împotriva circumciziei – dintre care unii, merită spus, au fost criticați pentru că au comparat circumcizia masculină cu mutilarea genitală feminină, pentru afilierile cu activiștii pentru drepturile bărbaților și pentru că au dezinformat – sunt în mod special foarte ambalați pe tema folosirii prepuțului în diverse produse și susțin că circumcizia nou-născuților e o încălcare a drepturilor copilului, întrucât sunt mult prea mici ca să-și dea consimțământul pentru această procedură. În ochii lor, e dublu josnic să profite de pe urma acestei chestii. „Odată amputat, prepuțul nu se mai poate regenera niciodată. Circumcizia lasă o rană adâncă, nici într-un caz superficială”, a declarat pentru VICE doctorul Chris Coughhran, militant anti-circumcizie.

Publicitate

Un alt activist anti-circumcizie, pediatrul Paul M. Fleiss, scrie în What Your Doctor May Not Tell You About: Circumcision că un singur prepuț de bebeluș conține suficient material genetic ca să genereze peste 23 000 de metri pătrați de piele – sau fibroblastul în valoare de sute de mii de dolari.

InVitro Technologies, o companie cu sediul în Australia, vinde fibroblast din prepuțuri de nou-născuți online, printr-un furnizor numit ATCC. Un singur mililitru te lasă fără 427 de dolari americani. Deși „îmbătrânirea pielii” e trecută drept una dintre întrebuințări, un purtător de cuvânt InVitro a refuzat să răspundă la întrebări despre originea produsului și a declarat pentru VICE: „Toate produsele ATCC distribuite prin intermediul nostru sunt folosite doar în scopuri de cercetare. La ora actuală, asta e tot ce putem comenta.”

Babble.com, o revistă pentru părinți și rețea de bloguri, scrie că în loc să fie eliminate, împreună cu celelalte reziduuri medicale rezultate în urma nașterii, unele spitale vând prepuțurilor unor terți și că „firmele plătesc mii de dolari pe un singur prepuț”. Cu toate astea, aceste informații nu sunt făcute publice.

Doctorița Mary Walker, Cercetătoare Asociată în Filosofie la Universitatea Monash, ale cărei domenii de interes sunt bioetica și politicile pentru sănătate, n-a auzit de niciun spital din Australia care să vândă prepuțuri. Ea spune că în Australia e ilegal să comercializezi țesuturi umane, deși e legal să vinzi produse derivate din țesuturi umane. „Unii au mai susținut că țesuturile pot fi donate, dar nu vândute, ceea ce se conformează concepției că donatorul și-ar putea menține anumite drepturi asupra scopurilor în care e folosit țesutul, în urma donației”, spune ea.

Publicitate

Oricum, spune doctorița Walker, dacă părintele, copilul circumcis sau medicul care a eliminat prepuțul ar primi foloase materiale, asta ar încălca Legea Țesuturilor Umane. Consiliul Național de Cercetare pentru Sănătate și Medicină își evaluează și reformează la ora actuală reglementările cu privire la vânzarea de organe și țesuturi, a spus aceasta pentru VICE.

Numărul de circumcizii s-a redus în lumea occidentală (chiar și-n America, unde numărul e mai mare decât în țări precum Marea Britanie și Australia). Actualele politici publice sugerează că, în ciuda faptului că în general e sigură, nu există niciun motiv medical pentru circumciderea nou-născuților (momentan sunt motivate în principal de cauze religioase și culturale) și se estimează că 32% dintre bărbații australieni sub 30 de ani sunt circumciși.

În paralel cu această tendință de scădere se dezvoltă un interes biotehnologic din ce în ce mai sporit față de prepuțuri care, conform activiștilor anti-circumcizie, mențin practica în viață. „Folosirea de celule din prepuțurile bebelușilor nou-născuți în biotehnologii – în diverse scopuri, nu toate cosmetice – a motivat circumcizia la bărbați încă de la începutul anilor ’90”, a declarat pentru VICE doctorul Coughhran, activist anti-circumcizie.

Doctorul Coughhran consideră că cererea asta occidentală ar putea chiar să încurajeze politicile cu privire la circumcizie din țările în curs de dezvoltare (deși Organizația Mondială a Sănătății susține că circumcizia reduce riscul de infestare cu HIV la bărbații heterosexuali cu circa 60%). „Poate că [cererea] e relevantă când vrei să descifrezi propunerea făcută recent de guvernul Kenyei, de a-și transfera strategia anti-HIV de la circumcizia voluntară a copiilor la [obligatorie]”, spune acesta.

Publicitate

Activiști anti-circumcizie din grupul new-yorkez Intaction. Foto: Eric Euse pentru VICE

Un articol din 2011, publicat de site-ul sud-african TIMESLive, a dat glas îngrijorării conform căreia prepuțurile bebelușilor sunt vândute industriei globale de cosmetice în loc să fie incinerate, așa cum cer legile țării. „E posibil ca Africa să fie privită drept noua sursă de prepuțuri virgine aruncate la gunoi care susțin o industrie de mai multe milioane de dolari. Prepuțurile-deșeuri sunt folosite în industria cosmeticelor, la producerea insulinei și a pielii umane”, a afirmat Rețeaua de Advocacy pentru Drepturi Medicale, într-o scrisoare trimisă Ministerului Sănătății în perioada respectivă.

Dacă firmele comerciale profită de pe urma prepuțurilor bărbaților, cine are parte de profituri? George C. Denniston, medic american și militant anti-circumcizie, care a fondat asociația Doctori Împotriva Circumciziei, spune că profiturile nu ajung la părinți sau la fiii acestora. „În mod sigur niciunul dintre băieții ale căror prepuțuri sunt recoltate pentru exploatare comercială nu primesc nimic din profiturile generate de contribuția lor involuntară. În continuare trebuie să ne întrebăm dacă e în regulă ca cel mai de bază drept al nostru din naștere să devină o sursă de venit pentru corporații”, scrie acesta în Male and Female Circumcisions: Medical, Legal, and Ethical Considerations in Private Practice.

Întrebuințarea fibroblastului din prepuț e parte a unei dezbateri mai complexe decât dezvăluie titlurile ușurele despre „tratamente faciale cu penisuri”. Pentru cei ca doctorul Coughran, „comercializarea circumciziei masculine e o poveste mult mai amplă decât produsul dermatocosmetic X – implică miliarde de dolari din investiții publice și private, la o scară transnațională și interguvernamentală.” Dar deși mișcarea „intactivistă” clar are propria agendă – să pună capăt odată și pentru totdeauna circumciziei, darămite industriilor din jurul ei – ambiguitățile legale și etice în privința recoltării sale pentru întrebuințări cosmetice oricum rămân.

Articolul a apărut inițial în VICE AU.