Am întrebat persoane trans din România dacă s-ar înrola în Armată

Recent, președintele SUA, Donald Trump a ieșit public într-o serie de tweet-uri prin care anunța că persoanelor transgender li se va interzice înrolarea în armata americană. Anunțul vine după ce anul trecut, sub președintele Barack Obama, Pentagonul a adoptat noi reguli interne prin care permitea persoanelor transgender să fie deschise cu privire la propria identitate de gen.

Conform unui studiu al think tank-ului Rand, există în acest moment în armata SUA între o mie și șase mii de persoane transgender, dintr-un total de 1,3 milioane de angajați. Alte surse vorbesc despre 10 până la 15 mii de persoane transgender care servesc în armată. Același studiu arată că acoperirea cheltuielilor medicale pentru aceste persoane este un procent infim din bugetul total, iar coeziunea unităților militare nu e afectată de prezența unor persoane transgender, persoane care, de altfel, au trebuit să treacă prin aceleași teste psihologice și fizice pentru a se înrola. Așadar, din senin, așa cum te-a obișnuit deja, Donald Trump a anunțat schimbarea unei politici oficiale. Pur și simplu, de capul lui.

În mod oficial, în România, conform Constituției și statutului cadrelor militare, nu există nicio interdicție de înregimentare față de persoanele LGBT (lesbiene, gay, bisexuali sau persoane transgender). Un răspuns din 2006 al Ministerului Aparării spune că:

Răspunsul MApN nu include identitatea de gen, ci doar orientarea sexuală a unor indivizi. Un raport din 2012 confirmă faptul că există prea puține informații cu privire la politicile armatei române în raport cu minoritățile sexuale și de gen. Problema ține și de faptul că în România legislația privind schimbarea identității de gen este extrem de limitată în general. Cu toate astea, în acest moment nu avem foarte multe persoane LGBT deschise cu privire la propria identitate în armată, o instituție mai degrabă masculină și patriarhală.

Chiar în 2014 Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a sancționat Ministerul Apărării pentru că discriminează în învățământul militar acordând mai puține locuri femeilor, iar în anul 2016 Curtea de Apel București a confirmat sancțiunea. În apărarea sa, MApN justifica cu pericolul unei armate compuse doar din femei aflate la ciclu.

Știrea privind interzicerea accesului persoanelor transgender la serviciu militar în SUA a făcut ceva valuri inclusiv în comunitatea LGBT din România și, mai ales, în rândul persoanelor transgender. Așa că am întrebat persoane trans de la noi ce cred despre armată.

Vezi și:

VICE: Ai făcut armata?
Octavian: Nu

Te-ai înrola în armată?
Când eram adolescent visam la asta. Discuția e aceeași cu dreptul la vot. Dacă nu vrei să votezi, nu te duci, dar să ți se spună că femeile sau bucureștenii nu au drept de vot e o chestiune de demnitate umană. Ți se neagă umanitatea și capacitatea de a funcționa. E o mizerie. Ce părere ai de recenta decizie a lui Trump din SUA?
Este o tactică prin care se aduce în atenția publică un non-subiect pentru a distrage presa de la faptul că administrația lui Donald Trump eșuează lamentabil și nu își poate ține promisiunile făcute în campanie privind reforma sănătății sau zidul de la granița de sud.

Crezi că pot există probleme de coeziune într-o unitate de armată, în cazul în care o persoană transgender este parte a acestui grup?
Există deja persoane transgender în armata SUA. Lucrul ăsta demonstrează în mod cert că nu sunt probleme. Un grup devine unit atunci când trăieşte experienţe comune. Acelaşi non-subiect a fost pus pe masă şi când au vrut femeile, negrii şi persoanele gay să facă parte din armată. Una din motivaţiile lui Trump ţine de costurile medicale. Crezi că statul ar trebui să subvenţioneze tranziţia unei persoane transgender?
O armată care cheltuiește miliarde de dolari pe echipament militar, dar nu îşi îngrijeşte soldaţii e o armată în care nu merită să lupţi. Soldaţii au tot felul de răni: amputări, arsuri, infecţii, forme de depresie şi sindrom post traumatic. Dacă crezi că armata te apară şi soldaţii merită respect, atunci trebuie să crezi că soldaţii merită îngrijiri medicale. Mai mult, a ieşit la lumină faptul că armata cheltuie mai mult pentru Viagra decât pentru îngrijirea persoanelor transgender, aşa că nu costurile sunt problema. Crezi că armata este un mediu transfob?
Nu. Oamenii care se cunosc sunt capabili să fie decenţi unul cu altul, mai ales când se formează împreună. Transfobi sunt liderii care vorbesc fără să cunoască persoane transgender. Situaţia de faţă e cel mai bun exemplu. Până acum nu a existat o discuţie pe tema asta, pornită în rândul armatei. Subiectul a fost adus în discuţie de Donald Trump, care în tinereţe a folosit toate mijloacele posibile pentru a nu fi recrutat în armată.

VICE: Crezi că persoanele transgender pot performa din punct de vedere fizic la acelaşi nivel cu persoanele cisgender (te identifici cu sexul biologic)?
Andreia: Da. Doar că după circa un an de tratament hormonal performanţele lor fizice vor fi la nivelul genului cu care se identifică nu cu cel al genului avut iniţial. Deci performanţele fizice ale bărbaţilor transgender vor creşte la nivelul bărbaţilor cisgender, iar cele ale femeilor transgender vor scădea la nivelul celor ale femeilor cis. Ai făcut armata?
Da. Trebuia să o fac în 1985 când împlineam 18 ani, dar cum am fost amânată medical şi am intrat la facultate am făcut-o după facultate, în 90-91, șase luni la infanterie în Bacău, şcoală de ofiţeri de rezervă. A fost după revoluţie, deci a fost mai lejer. Am livret militar cu gradul de sublocotenent şi cred că îmi începusem deja tranziţia când m-au chemat ultima dată să-mi modifice unitatea la care trebuie să mă prezint în caz de mobilizare generală.

Te-ai înrola în armată? Sau, cel puţin, ai vrea să ai acest drept?
Nu. Dar pentru cei care îşi doresc o carieră militară (sau oriunde în sistemul militarizat, poliţie, jandarmi, pompieri etc.) faptul că sunt transgender n-ar trebui să constituie o problemă. Bineînţeles că baremurile fizice trebuie să fie cele ale genului asumat, bărbaţii trans vor fi dezavantajaţi de actualul criteriu de înălţime minimă, în timp ce femeile trans vor fi avantajate. Este această chestiune o prioritate pentru comunitatea transgender din România?
Nu. Sunt chestiuni mult mai stringente, recunoaşterea mai simplă a genului prin procedura administrativă, fără implicarea justiţiei şi fără necesitatea unor intervenţii chirurgicale este urgenţă numărul unu. Una din motivaţiile lui Trump ţine de costurile medicale. Crezi că statul ar trebui să subvenţioneze tranziţia unei persoane transgender?
Da. Este o condiţie medicală ca oricare alta, iar costurile nu sunt chiar atât de mari. Ar trebui să fie acoperite integral de asigurările de sănătate. Este armata un mediu transfob?
Nu neapărat. Tot experienţa celor care au tranziționat deja ne arată că nu au fost probleme majore de acomodare a celorlalţi.

VICE: Crezi că persoanele transgender pot performa la nivel fizic ca persoanele cisgender?
Alex: Da, de ce nu ar putea, și în momentul ăsta persoanele trans sunt în armată, există și atleți trans, nu văd niciun impediment.

Ai făcut armata? Trebuie să existe acest drept pentru persoanele trans?
Nu am făcut armata, dar încă din copilărie am vrut să fiu în armată, am dat admitere la liceul militar, nu am intrat, iar cu trecerea anilor mi-am schimbat părerea despre armată, despre război în general. Chiar dacă mi-am schimbat eu părerea, cred totuși că oamenii ar trebui să aibă acest drept, indiferent de identitatea de gen.

Care sunt prioritățile comunității trans din România?
Serviciul militar nu e o prioritate pentru comunitatea trans, avem alte probleme în România, impedimente legale ce țin de schimbarea prenumelui, a CNP-ului, a actelor în general, accesul la servicii medicale.

Crezi că statul ar trebui să subvenţioneze tranziţia unei persoane transgender?
Identitatea de gen nu e o problemă medicală, ci doar disforia de gen. Dacă statul ar subvenționa tranziția s-ar putea înțelege că e o boală.

Este armata un mediu transfob?
Sunt puține medii care nu sunt transfobe, iar faptul că armata este un mediu atât de masculin duce la transfobie, mai ales pe baza felului agresiv în care e consturită masculinitatea.

VICE: Ce părere ai de decizia lui Trump de a interzice persoanelor transgender să se înroleze în armata SUA?
Alexa: E o încălcare gravă a libertăților unor oameni, dincolo de orice aspect, și un regres al SUA în ce privește democrația.

Crezi ca persoanele transgender pot avea aceleași performanțe, din punct de vedere fizic, cu persoanele cisgender?
Da! Absolut, nu e nimic ce ar face o persoană transgender mai puțin capabilă comparat cu una cisgender.

Ai făcut armata?
Nu, pentru că nu e ceva ce aș face eu, personal.

Persoanele transgender ar trebui să aibă dreptul să fie în armată?
Consider că orice persoană transgender ar trebui să poată alege, dacă vrea asta, și să poată face acest lucru.

Care sunt prioritățile comunității transgender din Romania? Este înrolarea în armată pe listă?
România ne limitează drepturile în proporție de 90%, deci orice pas înainte ar fi important, sunt extrem de multe probleme prioritare, cum ar fi schimbarea actelor, accesul la servicii medicale.

VICE: Ar trebui ca statul să acopere costurile tranziției unei persoane transgender?
Oana: Da, statul ar trebui sa subvenționeze tratamentul și să-i facă pacientului viața mai ușoară. Până la urmă, identitatea de gen, din punctul meu de vedere, nu este o boală, dar ar trebui ca statul sa se implice și sa ofere mai mult ajutor persoanelor transgender.

Armata e construită pe masculinitate. Crezi că acest lucru generează transfobie?
În Romania, da! Ne luptăm care este mai alpha, mai macho. Până la urmă forța brută câștigă în societatea și armata română. Bănuiesc că este nevoie de această forță brută în armată, dar nu în orice misiune. Bărbații în România confundă sexualitatea cu forța si masculinitatea, probabil nu pot înțelege că o femeie sau un bărbat transgender pot fi pe front la fel de buni, eficienți.

Care sunt cele mai presante probleme ale comunității transgender din România?
Sunt multe probleme de rezolvat, cum ar fi nerespectarea genului corespunzător în actul de identitate, lipsa hormonilor pe piață sau adaptarea tratamentului hormonal prin improvizații. Persoanele transgender nu sunt acceptate în România, iar influența bisericii ne împiedică să ducem o viață normală.

E importantă egalitatea în drepturi în materie de armată?
Da. Daca fizic și psihic pot face față în armată, nu ar trebui să conteze genul sau identitatea de gen. Ai făcut armata?
Nu, nu am făcut armata deși îmi doresc să o fac, cred că te poate ajuta să ai o atitudine mai controlată și un echilibru psihic mai bun.

VICE: Ai auzit de recenta decizie a lui Donald Trump din SUA?
Max: Da și nu consideră că e corectă, fiindcă sunt în jur de 15 500 de persoane transgender care servesc în armata Statelor Unite, din ce am înţeles, atâtea persoane care au ales să îşi dedice viaţa pentru a servi ţara, exact ca orice altă persoană. În această situaţie, pur şi simplu li se interzice un drept de a munci în domeniul ales.

Ar trebui să existe opțiunea pentru persoanele transgender să servească în armată? Tu te-ai înrola?
Nu ştiu dacă aş face alegerea asta, însă dacă mi-aş dori vreodată sau dacă mi-aş pune în plan acest lucru, desigur că mi-aş dori să am acest drept şi nu doar pentru mine, ci pentru oricine şi-ar dori să facă parte din armată.

E înrolarea sus pe lista de probleme de rezolvat pentru comunitatea transgender din România?
Nu neapărat. În România, pentru îmbunătățirea situaţiei persoanelor transgender sunt mai multe lucruri de rezolvat: situaţia legală, situaţia medicală, un cadru mai potrivit pentru aceste subiecte pentru a fi mai uşor şi pentru oameni să abordeze acest subiect şi să relaţioneze cu respect faţă de persoanele transgender.

Ar trebui ca statul să deconteze cheltuielile cu privire la tranziție?
Consider că statul ar trebui să subvenţioneze aceste cheltuieli şi să acorde tratamentul potrivit persoanelor transgender, pentru a reuşi să fie integrate în societate, să nu mai trăiască o viaţă în care nu pot fi cine simt că sunt în interior.