Publicitate
mediu

Am vorbit cu specialistul care anunță tornade în România de 10 ani

Între 1822 și 2013, în România au fost 129 de tornade.

de Roxana Bucată
08 Mai 2019, 8:12am

Când vezi o tornadă, stai pe loc, își poate schimba direcția brusc. Captura video Youtube via mahtub

Tornada de săptămâna trecută din Călărași a șocat marea majoritate a românilor, care până în prezent au văzut astfel de fenomene doar la televizor. Deși nu a fost prima tornadă din România și nici cea mai puternică, ea a amintit tuturor că semnele schimbărilor climatice se intensifică.

Am stat de vorbă cu cercetătorul științific Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo extreme, ca să aflu de ce au început să ne viziteze tornadele și cum ne putem apăra de ele. Bogdan este și director adjunct al Laboratorului European pentru Furtuni Puternice, care a creat un instrument de monitorizare a tornadelor ce se bazează pe observațiile publicului.

Cercetătorul studiază domeniul de zece ani, a publicat lucrări în cele mai prestigioase publicații din domeniu, în care a atras atenția că tornadele nu sunt o curiozitate, ci un risc foarte mare, dar abia în prezent lumea îl ascultă, când fenomenele severe se întâmplă în fața noastră.

VICE: Ce se întâmplă în această perioadă bogată în fenomene meteo extreme?
Bogdan Antonescu: Sezonul furtunilor în România este mai-septembrie, cu o perioadă de intensitate maximă în iulie-august. Și anul ăsta a debutat odată cu tranziția dintre primăvară și vară, când apare instabilitatea atmosferică. Aceasta a dus la tornadă, ceea ce e inedit, pentru că nu avem multe astfel de fenomene.

Săptămâna trecută și ziua de ieri au fost cu instabilitate atmosferică pronunțată, în care s-au format supercelule: nori cu dezvoltare mare pe verticală, care au regiunea inferioară în rotație. Nu toate tipurile de supercelule produc tornade, deși asocierea este clară. Supercelula de ieri din Bărăgan, de exemplu, nu a produs o tornadă, ci grindină. Asta se întâmplă și în Statele Unite, ei au foarte multe supercelule, dar numai vreo zece la sută ajung să producă tornade.

Tornada de la Drajna, județul Călărași

Care sunt condițiile de formare a unei tornade?
Dacă tornada e o pizza, astea sunt ingredientele pentru orice blat: instabilitate atmosferică, umezeală, urcarea particulelor de praf din aer și schimbarea direcției vântului. Săptămâna trecută, la Călărași, vântul bătea dinspre Marea Neagra spre București, iar la altitudine bătea spre est. În astfel de condiții se formează supercelula. Ea este relativ ușor de prognozat, avem modele numerice, știm cu câteva zile înainte unde și când aceste ingrediente vor fi în același loc.

Accuweather, care a anunțat tornadă pentru ziua de luni, nu știa că o să se întâmple asta, ci doar că există ingredientele necesare pentru așa ceva. Aici intervine treaba meteorologului, care e o adevărată artă - de asta prognozele Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) sunt mai bune decât cele de pe diferite aplicații, ei pot monitoriza furtuna. Duminică au emis pentru luni cod roșu pentru că existau condițiile necesare formării unei tornade. Nu s-a întâmplat, dar nu aveau cum să nu dea avertizare. E mai bine decât să nu spui că se întâmplă și să aibă loc.

Americanii au o rețea de „storm spotters”, persoane antrenate care știu să identifice fenomenele meteo, care anunță meteorologii în caz că identifică caracteristici ale celulei. Dar și pentru ei este greu de prognozat, anticiparea cea mai lungă a fost de 17 minute, de asta e o artă.

Dacă vezi o tornadă, nu te duce spre ea, cum a făcut șoferul acestui autocar, riscând viața călătorilor.

Cum descrieți tornada de săptămâna trecută, din Călărași?
A fost o tornadă clasică, asociată cu o supercelulă, dar a fost una dintre cele mai spectaculoase din Europa, datorită prafului de la suprafață. Tornadele se evaluează în funcție de scara Fujita, unde F0 înseamnă că nu a avut consecințe, iar F5 că e pagubă totală.

Cea din Călărași a fost F2, adică poate produce pagube, dar din fericire la noi s-a întâmplat în câmp. (n.r. Cu excepția autocarului care s-a dus spre tornadă.) În trecut, am avut în România și tornade F3, ca cea de la Făcăeni din august 2002, când s-au înregistrat trei victime sau ca cea din mai 1912, în Transilvania, pe traiectoria Unguraș (județul Cluj) - Corund (județul Harghita), când au fost cele mai multe victime – șase decese și 50-60 de răniți –, iar câteva sate au fost distruse.

tornada
Fotografie publicată în revista Cosânzeana (Anul II, 9 Iunie 1912, nr. 23, p. 289). În presa vremii nu se vorbea întotdeauna clar de tornadă, pentru că terminologia nu era clară în acea perioadă, astfel încât tornadele sunt decrise ca „urgane, orcane, trombe, tornado". Decupaj via arhiva cercetătorului Bogdan Antonescu

Tornadele F5 nu sunt o caracteristică a Statelor Unite, s-au întâmplat și în Europa. Acum 50 de ani s-a produs un astfel de fenomen în Franța, cu pagube omenești și materiale majore. Noi ne-am imaginat ce s-ar fi întâmplat în zilele noastre în cazul unei tornade cu o traiectorie ca acum 50 de ani, iar realitatea este că aceeași tornadă ar face pagube de zeci de ori mai mari acum, în condițiile dezvoltării orașelor.

Cum pot fi monitorizate aceste fenomene?
Există o organizație cu care eu colaborez destul de strâns – Severe Storm Laboratory – care a dezvoltat o platformă online numită European Severe Weather Database, pe care poate intra oricine și include în baza de date orice observație referitoare la fenomene meteo extreme. Acestea sunt verificate și înglobate într-o hartă. E singurul instrument de monitorizare a acestor fenomene în Europa, depindem de public și de jurnaliști pentru a strânge datele.

ONG-ul a fost înființat în 2006, când au fost colectate date privind 50 de tornade în Europa. Zece ani mai târziu, au fost înregistrate 250 - 300 de astfel de fenomene. Creșterea nu înseamnă neapărat o mărire a numărului de tornade, ci doar că avem un sistem de monitorizare, lumea e mai interesată, are telefoane mobile, e mai ușor să le înregistreze și să transmită datele.

Tornada de la Făcăeni s-a întâmplat în august 2002

Care este trendul în ce privește aceste tornade în Europa și în România?
E greu de spus, pentru că avem puține date. În climatologie ai nevoie de o perioadă de cel puțin 30 de ani ca să poți spune dacă au crescut temperaturile. La tornade nu avem această perioadă de cercetare și o bază de date lungă, pentru că lumea nu a fost interesată mult timp.

Eu am publicat în 2015 un articol, în cea mai prestigioasă revistă de meteorologie din lume, despre tornade în România și am colectat toate datele existente. Între 1822 și 2013 au fost 129 de tornade. Între timp am descoperit și altele, consultând ziare din secolul XIX, pentru a reconstitui fenomene severe. E greu de făcut un trend.

S-a făcut un studiu în Europa, toate institutele de cercetare și-au pus la comun modelele numerice și au făcut proiecții până în 2099. Rezultatul indică puternic că numărul de zile în care se pot produce fenomene meteo severe va crește în Europa, inclusiv în estul Europei, pe alocuri cu între două și opt evenimente extreme pe an, până la finalul secolului.

E nevoie să educăm populația în privința tornadelor?
Asta e lecția cea mai importantă după ce s-a întâmplat în județul Călărași: tornadele există și trebuie să le considerăm un risc, nu o curiozitate. E nevoie de o minimă educație a oamenilor, să știe că aceste fenomene pot produce victime și distruge sate întregi.

O campanie cum este nutremurlacutremur.ro ar fi foarte utilă și pentru fenomene meteo în general, nu doar pentru tornade. În particular, România are una dintre cele mai mari (dacă nu chiar cea mai mare) rate de mortalitate la trăsnete din Europa. Pentru trăsnete, ISU are deja o campanie foarte bună pentru educarea publicului și reducerea riscului. Astfel de campanii ar trebui făcute la începutul sezonului furtunilor, aprilie-mai, pentru tornade, grindină, intensificări ale vântului, descărcări electrice, de către ISU în colaborare cu ANM. Nu știu dacă astfel de programe deja există.

Mai putem promova educația meteorologică în școli. Asociația Română de Meteorologie Aplicată și Educație are deja un asfel de program. Din iunie vom lansa și unul de întâlniri pentru publicul larg, unde vom vorbi despre formarea, prognoza și reducerea riscului pentru diferite fenomene meteo. Pe 8 iunie vom vorbi despre tornade.

Cum ne ferim de o tornadă?
Oamenii nu trebuie să conducă spre ele, trebuie să găsească adăpost și să stea cât mai departe de geamuri, pentru că tornadele au perturbații de presiune. Pe de altă parte, nu spun să nu faci o poză care ne ajută în comunitatea științifică, dar să fie de la distanță. Traiectoriile tornadelor nu sunt linii drepte, pot oricând să-și schimbe direcția și să vină spre tine. Șansele de supraviețuire sunt mici, în special în cazul „întâlnirii" cu una de intensitate mare(F3-F5). Riscurile sunt foarte mari, nu neapărat tornada produce vătămari cât materialele pe care le ridică de la suprafață și care sunt rotite rapid de ea.

Protocolul american în cazul unei avertizări de tornadă are câteva sfaturi, în funcție de unde te afli:

1. Acasă: mergi la subsol sau într-o cameră (preferabil cât mai în interiorul casei) departe de ferestre.

2. La serviciu sau la școală: (în Statele Unite se fac exerciții pentru tornade, cum sunt la noi cele pentru cutremure) Stai departe de ferestre și nu mergi în camere mari, cum ar fi cantina sau sala de sport.

3. Afară: caută adăpost în interiorul unei clădiri robuste imediat

4. În mașină: Mașina nu este cel mai sigur loc în timpul unei tornade. Cel mai bun mod de acțiune este să conduci la cel mai apropiat adăpost. Dacă nu reușești să ajungi într-un adăpost sigur, fie rămâi în mașină și îți acoperi capul, fie abandonezi mașina și cauți un adăpost într-un șanț sau o râpă.

Editor: Ioana Moldoveanu

Tagged:
Features
locale
tornade
incalzire globala
schimbari climatice
accuweather
fenomene meteo extreme
tornade in Romania