Relație

Bărbații își fac griji că nu vor putea niciodată să aibă copii

Sunt multe de luat în considerare când te gândești că generația actuală stă mult mai prost financiar decât părinții noștri.
Ryan Bassil
London, GB
EB
ilustrat de Esme Blegvad
1.7.19
tati
Foto de Esme Blegvad 

Andrew avea în jur de douăzeci de ani când a realizat că s-ar putea să nu aibă niciodată copii. Acum are treizeci de ani, lucrează în industria horeca în nordul Angliei și este aproape sigur de asta. „Lucrez adesea până la unu noaptea, iar cum majoritatea banilor mei se duc pe chirie, rămân cu foarte puțin”, spune el. „Am fost des întrebat când mă voi așeza la casa mea și o să-mi întemeiez o familie. Le-a luat ceva timp să priceapă că nu vreau asta.”

Publicitate

Nu este singurul. Peste tot prin lume, numărul oamenilor care fac un copil este în descreștere. În 2018, Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor a anunțat că rata nașterilor din SUA a ajuns la cel mai mic nivel de până acum. Situația stă la fel în Coreea. Între timp, în Marea Britanie, numărul de nou-născuți a scăzut la cel mai mic procentaj din ultimii 14 ani.

S-au făcut multe cercetări ca să se descopere cauzele. Un studiu important, publicat în The Lancet la finalul lui 2018, a descoperit o scădere bruscă a ratei totale de fertilitate (cât de mulți copii făceau femeile pe parcursul vieții, în loc de rata nașterilor dintr-o țară la o mie de oameni) între 1950 și 2017. Un raport din New York Times a citat carierismul și nesiguranța financiară. The Guardian a scris despre cuplurile care renunță la a face copii ca să salveze planeta. Tehnologia joacă și ea un rol, iar metodele contraceptive mai bune și mai accesibile și numărul mai scăzut de mortalitate infantilă denotă că familiile nu mai fac atâția copii (dacă știi că fiecare copil pe care îl naști va supraviețui, sunt șanse mai mici să faci mai mulți, când ai de asemenea acces la metode de contracepție sigure). Fiecare indice subliniază tendința din raportul Lancet: probabil că vom avea mai puțini copii ca generația părinților noștri.

Pe bună dreptate, acea discuție s-a concentrat în mare parte pe femei. Dacă fac un copil la o vârstă mai înaintată, femeile riscă mai multe probleme, de la complicații legate de sănătate și așteptarea că vor trebui să aleagă între carieră și maternitate până la scăderea fertilității, despre care se credea adesea incorect că le afectează doar pe ele. Unele femei (mai mereu faimoase) spun că pur și simplu nu au timp, așa că optează pentru o sarcină cu mamă surogat. Altele spun că nu au finanțele necesare. Pe lângă toate astea, bebelușii sunt scumpi. Asociația de caritate Child Poverty Action Group estimează ar trebui să plătești patru sute de mii de lei ca să crești un copil în cuplu sau 542 de mii de lei ca părinte singur (și asta nici măcar nu acoperă costurile de îngrijire a copilului).



Am auzit des de la foste partenere și prietene de ale mele că se gândesc să nu aibă copii. Colega mea de apartament, Tamara, în vârstă de 27 de ani, spune că ar vrea copii doar dacă i-ar putea înconjura cu „mai mult bine decât rău”, lucru care o îngrijorează când vine vorba despre „creșterea lor într-un loc unde viitorul este văzut ca terifiant”. Probabil că ai avut și tu același sentiment în ultimii ani.

Eu personal mi-am dorit mereu copii. Dar locuiesc în chirie pe care o împart și nu mă văd mutat de aici în curând. În plus, schimbările climatice mă bat din când în când pe umăr și-mi șoptesc că lumea moare cu încetinitorul. Poate că femeile sunt prezentate în presă ca fiind „distrate”, însă sunt convins că și bărbații își pun problema despre ce ar însemna cu adevărat să aibă copii în viitorul care ne așteaptă. Așa este pentru David, un bărbat în vârstă de 34 de ani, care a lucrat ca ofițer și patolog. El nu ar vrea să aducă „un copil într-o lume atât de oribilă. În plus, nici nu aș putea câștiga vreodată banii care să le permită un stil de viață fără grija acestor lucruri”.

Publicitate

Pe de altă parte, unii tipi nu sunt atât de deranjați, cel puțin nu din motivele care depășesc realizările personale. Daniel*, angajat în presă, în vârstă de 35 de ani, îmi spune: „Nu mă deranjează prea tare să fac copii, dar simt că dacă nu o fac, nu mă voi maturiza niciodată cu adevărat. Prietenii mei sunt împărțiți în două tabere: cei care au făcut copii când aveau 30 de ani și locuiesc în afara orașelor, iar restul sunt aceia din tipologia Peter Pan, care spun că nu au de gând să devină tați în viitorul apropiat.”

Oricum, tipii ăștia au în jur de treizeci de ani. Ca să generalizez, generația mai tânără este puțin mai conectată cu mediul. Știința ți-a băgat în cap că să faci un copil este în detrimentul planetei (o medie de 58,6 tone de emisii de CO2 pe an, de fapt). Jamie, în vârstă de 27 de ani, sigur a ținut cont de asta când a decis să nu aibă copii. El spune: „Îmi fac griji despre efectul nociv pe care l-ar avea asupra mediului și al planetei”. Dar a spus că vede adopția ca pe o opțiune mai bună și că ia în considerare cât de mulți orfani încă cresc fără familii iubitoare și stabile. „Dacă vrei copii, sunt milioane care așteaptă să fie iubiți. Să insiști că vrei să faci un copil ca să-ți duci mai departe genele este un lucru foarte arhaic și egoist.”

Alex, un absolvent în vârstă de 22 de ani, gândește cam la fel. După spusele lui, „Nu mă simt confortabil să aduc pe cineva în toiul schimbării climatice. Cred că voi fi norocos dacă mor înainte să văd efectele grave în viața de zi cu zi. Nu-mi pot imagina să aduc cu bună știință pe cineva pe lume, ca apoi să contribuie la aceste probleme.”

Dintre toate răspunsurile pe care le-am primit, am realizat că bărbații par să evite partea emoțională implicată în a avea copii. Asta până când am vorbit cu James*, un scriitor în vârstă de 37 de ani, din Londra. „Eu fac parte din categoria pe care idioții atotștiutori o numesc elita liberală metropolitană mereu falită”, spune el. „Deci problema o reprezintă banii. Sunt totuși anumite aspecte ale paternității după care tânjesc: să ofer altui suflet iubire necondiționată, să-i transmit din înțelepciunea pe care am acumulat-o, să-l privesc cum se dezvoltă”, lucru chiar drăguț.

Toate ca toate, și bărbații vor copii, dar grijile lor sunt mai profunde de atât. După cum îmi spune James: „E ceva stricat în modul în care este structurată societatea. Nu există niciun dubiu. Iar faptul că nu pot să am copii mă afectează profund.”

*Unele nume au fost schimbate

Articolul a apărut inițial pe VICE UK.