Tot ce trebuie să știi despre demiterea lui Tudorel Toader de la Ministerul Justiției

PSD a ajuns la mâna lui Iohannis.

|
18 Aprilie 2019, 11:52am

Dragnea și Toader pe vremea când se mai băteau încă, prietenește, pe umăr. Fotografie de George Călin/ Inquam Photos

Liviu Dragnea l-a dat jos pe Tudorel Toader din fruntea Ministerului de Justiție, deși, la un moment dat, păreau că se înțeleg ca frații. Așa se întâmplă uneori în viață, până și oamenii care par slugile perfecte, se revoltă pentru că nu mai suportă să fie coada ta de topor. Și acum să explic care sunt urmările acestei decizii, aparent banale.

Ca să nu aibă poporul vreun dubiu, șeful PSD a dat ieri clar de înțeles că-i reproșează ministrului Justiției faptul că nu l-a salvat de pușcărie.

„Domnul Toader a discutat despre posibilitatea unei ordonanțe de urgență fără să facă nimic”, a motivat Dragnea mazilirea ministrului Justiției.

Ordonanța de urgență era cu dedicație pentru Liviu Dragnea: l-ar fi scăpat de condamnare în dosarul în care este acuzat că a folosit în scop personal banii Direcției pentru Protecția Copilului Teleorman. Adică a furat de la copiii săraci din Teleorman.

Dragnea a primit deja trei ani și jumătate de închisoare în primă instanță, iar luni a avut ultimul termen în recursul de la Înalta Curte de Justiție.

Toader a declarat azi că e mulțumit de ce a făcut la Ministerul Justiției în ultimii doi ani (Oh, Doamne!), dar că „nu poți să mulțumești pe toată lumea!”. Practic, confirmă ce-ți spuneam și săptămâna trecută că Toader nu a mai fost dispus să se sinucidă politic de dragului Dragnea.

Cine este propunerea PSD pentru Ministerul Justiției

Propunerea PSD pentru funcția de ministru al Justiției este Eugen Nicolicea. PSD dă dovadă de ironie involuntară cu această alegere. Ai putea zice că pesediștii vor cu orice preț ca, prin comparație, să-l facă simpatic pe Tudorel Toader.

Nicolicea s-a remarcat prin câteva chestii nasoale, dar poate cea mai importată trăsătură a sa e că urăște ziariștii. Pe cei care nu-i cântă în strună, evident. De exemplu, l-a amenințat pe un reporter de la Digi că-i va retrage acreditarea dacă nu se oprește cu întrebările legate de facultatea de Drept pe care parlamentul PSD a urmat-o.

Eugen Nicolicea a intrat în Parlament în 1990 și de atunci nu a mai ieșit. Pentru că tot vorbeam despre studiile sale, deputatul a terminat facultatea de Drept la „prestigioasa” Universitate Spiru Haret, forma de învățământ la distanță, la vârsta de 50 de ani. Datorită strălucitelor studii de Drept, Nicolicea vorbește, de multe ori, în calitate de expert al PSD în materie de legislație. Mă rog, unul dintre „experți”, că la categoria asta mai concurează și Florin Iordache și Șerban Nicolae (geniul care credea că lanterna telefonului consumă minutele).

Cum intră în scenă Iohannis

Dragnea a încercat și să-l umilească pe Tudorel Toader. Premierul Viorica Dăncilă a trimis încă de aseară revocarea sa la Cotroceni, deși îi promisese lui Tudorel că vor avea o nouă discuție azi-dimineață, la ora 9.30. Discuția a avut loc, iar Toader a cerut câteva ore de răgaz ca să vadă dacă demisionează sau nu. Cu toate astea, procedura de revocare este în desfășurare.

Mai întâi, trebuie să-ți explic cum variază puterea președintelui când vine vorba de numirea miniștrilor. Există trei situații în care șeful statului are atribuții în alcătuirea Guvernului.

Când se numește un nou Guvern. Președintele desemnează un premier – fie la propunerea partidului care a câștigat alegerile, fie când este vorba despre un guvern tehnocrat (Dacian Cioloș).

Președintele are libertate totală de a desemna premierul, însă când vine vorba de formarea echipei de miniștri, șeful statului nu mai are niciun cuvânt de spus. Premierul desemnat poate să vină și cu mături în loc de miniștri (nu e nicio aluzie la prezent), iar președintele e obligat să semneze decretele de învestire în funcție. Așadar, șeful statului devine un fel de primar care semnează ce i se pune în față.

Când se schimbă structura Guvernului. Are loc când un partid iese dintr-o coaliție de guvernare sau, viceversa, când un partid este cooptat la guvernare.

Spre exemplu, UDMR a părăsit Guvernul Ponta înainte de alegerile prezidențiale din 2014, iar ALDE a intrat în același Guvern Ponta tot în 2014, după ce s-a rupt de PNL.

De asemenea, se schimbă structura inițială când mai apare sau dispare un minister din organigrama Guvernului. Această măsură presupune un nou vot de încredere pe care Parlamentul îl acordă Executivului. Dacă apar miniștri noi, ei nu pot fi respinși de președinte, pentru că se repetă procedura de la învestirea unui nou Guvern. Deci șeful statului este transformat din nou în primar sau președinte-spectator, cum vrei să-i spui.

A treia situație este când se remaniază Guvernul. Aici președintele are putere maximă. Dacă premierul, să zicem Dăncilă, vrea să schimbe un ministru, Iohannis nu se poate opune. Însă președintele poate să respingă noua propunere trimisă de Dăncilă.

Este exact situația în care e azi PSD.

Dăncilă vrea să-l schimbe pe Toader cu Nicolicea. Ce se întâmplă mai departe? Președintele nu e constrâns de niciun termen-limită pentru a răspunde dacă-l acceptă sau îl refuză pe noul ministru.

De exemplu, Iohannis poate aștepta mai întâi referendumul din 26 mai, invocând faptul că românii trebuie să se pronunțe pe tema Justiției, apoi politicienii. Nu ar fi prima dată când președintele amâna instalarea unor noi miniștri propuși de PSD. S-a mai întâmplat în cazul Olguței Vasilescu care a fost refuzată de Iohannis de vreo cinci ori.

Un lucru e sigur: Iohannis nu-l poate accepta ca ministru pe Eugen Nicolicea, pentru că și-ar pierde electoratul sensibil la justiție.

Ce poate face PSD

Singura soluție e să recurgă la schimbarea structurii Guvernului, de care îți spuneam la punctul doi. Mutarea ar fi pe cât de eficientă, pe atât de riscantă. Eficientă, pentru că Iohannis ar fi nevoit să-l accepte pe Eugen Nicolicea, deci Dragnea și-ar impune ministrul dorit. Riscantă, pentru că PSD mai are o majoritate de doar șapte voturi în Parlament, așadar Dragnea și-ar putea da jos Guvernul cu mâna lui. Pentru a fi sigur că va trece testul majorității, Dragnea trebuie să-și asigure voturile UDMR, iar negocierile cu maghiarii sunt întotdeauna foarte dificile.

Potrivit unor surse politice, Viorica Dăncilă se opune ca Guvernul să treacă din nou prin votul Parlamentului, de frică să nu rămână șomeră. Parlamentar nu e, loc pe lista pentru europarlamentare nu a avut cum să prindă. Deci nu are unde să se întoarcă.

În orice caz, de pericolul ordonanței de urgență n-am scăpat. Întrebată ce va face dacă noul ministru al Justiției, oricare ar fi el, îi va pune pe masă proiectul de ordonanță (care-l va scăpa de pușcărie pe Dragnea), Dăncilă a răspuns:

„În programul de guvernare scrie că vom face dreptate până la capăt. Vom repara nedreptăţile”.

Asta poate înseamna ordonanță pentru salvarea șefului de partid. Sau nu, Doamne ajută!

Editor: Gabriel Bejan