Publicitate
educatie sexuala

Vloggerița care face educație sexuală pe YouTube pentru că România nu e în stare să facă în școli

Cel mai tare, românii se isterizează la discuțiile despre avort, hărțuire și biserică.

de Adina Florea
01 August 2019, 8:41am

Anne-Marie Chelariu vorbește pe Youtube și despre avort, hărțuire și BOR

Aproape 18 mii de adolescente au născut doar anul trecut în România, iar țara noastră conduce la numărul de mame minore în Uniunea Europeană. Asta arată ultimele cifre ale ONG-ului Salvați Copiii. Chiar și așa, educația sexuală lipsește aproape cu desăvârșire din școli. Deși e clar că adolescenții au nevoie să știe cum să se protejeze pentru a nu avea copii cât timp sunt și ei copii, cei care se împotrivesc sunt mulți și puternici, de la politicieni și până la Biserica Ortodoxă Română.

Există un singur opțional cu informații despre sex și contracepție, dar pot să bag mâna în foc că nici tu nu ai învățat așa ceva la școală. Pentru că acest curs ajungea în 2017 doar la șapte la sută din școlari, potrivit unui răspuns trimis VICE de către ministerul Educației. Și cum implicarea statului e și ea opțională, educația sexuală rămâne pe umerii ONG-urilor și vloggerilor de pe YouTube.

Printre ei se numără și Anne-Marie Chelariu, care-și spune MsAnneGreen. Are 30 de ani, e din Piatra Neamț și vorbește pe YouTube despre sex, protecție, contracepție și consimțământ din 2014. A făcut asta „de-a dracu”, pentru că i s-a părut aberant că-i luată la bani mărunți pentru un clip despre menstruație. Cinci ani mai târziu și cu zeci de sex talks la activ, Anne-Marie se prezintă ca edutainer, pentru că amestecă „ha-ha-ul cu a-ha-ul” pentru cei peste patru sute de mii de abonați de pe YouTube.

Am discutat cu ea ca să înțeleg cât de greu e să vorbești deschis și sincer despre sex, într-o țară în care educația sexuală de bază e văzută ca inițiere în kamasutra, așa cum spunea anul trecut purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu. Dar și despre cum îți faci curaj să arunci în discuții despre sex experiențe personale, de la agresiuni sexuale în scări de bloc și până la infecții cu HPV.

VICE: Ce e un edutainer și care-i locul lui pe YouTube?
Anne-Marie Chelariu: Într-o societatea sănătoasă, un edutainer îți prezintă bucăți din realitatea mucegăită pe care o cunoști, dar la care nu te-ai uitat niciodată printr-un asemenea filtru. Prezintă informația într-un mod care te provoacă să o rumegi cu prietenii, în offline și online. Dar, într-un context din care lipsesc modele, principii și respectul reciproc, un edutainer te ține activ civic și social, îți echilibrează percepția, te face să zâmbești. Așa îmi văd eu rolul.

Cum arată audiența ta?
Am un nucleu constant 16-22 ani, 60 la sută femei și 40 la sută bărbați. Unde nu există, sădesc în ei un pic de civism. Dar sunt surprinsă să văd tot mai des că deja sunt implicați. Iar când sunt ascultați, prind suflu. Am tineri care-s cu mine de când aveau 13 ani și mă întrebau la ce liceu să meargă. Acum sunt majori, au votat, sunt studenți.

Aveai 26 de ani când ai făcut primul sex talk. Ce te-a convins să te arunci în așa ceva?
Înainte de asta am făcut un clip în care vorbeam despre menstruație. S-au scris articole pe bloguri despre asta: „Auăleu, chiar nu mai avem despre ce vorbi?”. Asta m-a întărâtat. Cum să fie considerat subiect inabordabil un lucru pe care femeile îl experimentează lunar? M-am apucat să vorbesc despre sex cumva de-a dracu. Nici nu aveam habar că nu se face educație sexuală la noi. Doar mi se părea dubios că toată lumea face sex, femeile au menstruație, dar nu discută nimeni despre nimic!

La câteva luni după primul episod, a venit o propunere de colaborare cu ONG-ul Planifică Neprevăzutul. Am început să discut mai mult cu tinerii, să le aflu problemele și ce greșeli fac. Să lucrez împreună cu cei de la ONG la destigmatizarea sexului, relaxarea normelor, informare și educare. Am trecut într-un registru bazat pe studii și cifre.

Cum a fost trecerea de la vlogger care vorbește despre oameni beți, la creator de conținut pe educație sexuală?
După ce am trimis bulgărele la vale, mi-am dat seama cât de mare se face. La primele episoade, eram pe lângă realitatea adolescenților - cât am fost de vârsta lor, nu m-a preocupat sexul. Am aflat abia din discuții cu tinerii care mă urmăreau care-s dramele, tehnicile de manipulare, pașii spre o greșeală (îndrăgosteală, naivitate, băutură, presiune socială sau de la partener), atmosfera din familia românească când e vorba de sex, ce presiune pun părinții pe niște adolescenți în care urlă hormonii. Așa am înțeles ce proporții are lipsa educației sexuale.

Am empatizat, am vrut să fiu pentru ei o sursă de informare. Mi-am asumat rolul tipei cu care vorbești relaxat, fără să te judece, despre sex, crush-uri, ciclu, boli, sarcini nedorite, avorturi. Mă documentez și îmi analizez propriile experiențe, ca să-i pot sfătui despre viol, abuz emoțional, hărțuire, divorț, gânduri suicidare, self harm sau bullying.

Între primele două sex talk-uri e o pauză de mai bine de un an. De ce?
Sunt un om dedicat comunității, dar m-am oprit de câteva ori, pentru că mă debusola industria asta, platforma și tipul de conținut care mergea la public. Oamenii reacționau negativ la postări care nu se încadrau în stilul clasic de vlogging de atunci: challenges, daily vlogs, do it yourself etc.. Mi-am zis că n-am cu cine, mă fac ăștia în toate felurile, ba curvă, ba că sunt în căutare de sex. Apoi a venit propunerea de la Planifică Neprevăzutul și cu fiecare clip hate-ul ăla mare.

Înțeleg că te descurajau reacțiile negative.
Da. În primii ani mă demoralizau cei care comentau fără să se uite la clip. Vedeau o fată cu stamină și opinii despre sex și începeau din prima cu insulte, parcă se simțeau jigniți de curajul meu de a vorbi: „La cum arăți, cine te-ar fute pe tine?” sau „De unde știi atâtea, îți place pula, nesătulo!” și „Hai la mine că ți-o trag, o am de x cm, îți ajunge?”. Era intimidant.

De aproape un an, nu mai pun nimic la suflet. Unde văd un comentariu cu nume și prenume, simt că merită să intru un pic în detalii. De obicei reușesc să fac omul să înțeleagă mai bine ori să-și schimbe părerea. Dar unde e doar prostie, îi dau direct mark as spam și delete.

Ce subiect a stârnit cele mai vehemente comentarii?
Inițial, oricare! S-a întâmplat chiar și când am vorbit despre chestii de bun simț și umane, cum ar fi consimțământul. Opinia despre avort a supărat mulți oameni, pentru că am vorbit despre amestecul bisericii în viața și ovarele femeii. Am stârnit niscai reacții și când am povestit despre hărțuire, poate și pentru că pornisem de la acel grab them by the pussy spus de Trump. Sunt ceva suporteri ai președintelui American și-n România. S-a răsturnat un pic căruța și când am vorbit despre de ce nu se uită femeile la filme porno ori când am ales să fiu aliat LGBT.

Care sunt cele mai comune motive pentru care te insultă oamenii în comentarii?
Lipsa educației și perpetuarea masculinității toxice – femeia nu trebuie să aibă multe opinii, iar dacă are, măcar să arate ca Antonia. Sunt oameni care-mi spun că sexul se face doar pentru copii ori, dacă se face pentru plăcere, bărbatul știe mai bine ce vrea femeia. Eu aduc mereu aminte de comunicarea între parteneri în timpul sexului, iar asta îi activează pe cei care cred că bărbatul nu trebuie să aibă sentimente și nu are ce vorbi cu iubita.

Ai simțit că adolescenții care te urmăresc îți cer să le vorbești despre sex pentru că le lipsesc complet discuțiile sincere pe tema asta?
Oh, da! Vorbesc despre sex de cinci ani, dar nevoia e mai acută ca niciodată. Zilnic dau două-trei sfaturi, chiar și la persoane care nu se uită la clipurile mele. Îmi scriu adolescente care spun că pot discuta aproape orice cu mamele lor, dar nu și ce-mi zic mie.

Totuși, în cele mai multe familii e jale, alimentată de considerente religioase. Tinere majore, în relații stabile, au probleme de intimitate pentru că li s-a zis toată copilăria că e păcat să faci sex. Tineri chinuiți că-s gay simt că li s-ar termina lumea dacă ar afla părinții. E jale în ce privește consimțământ. Adolescenții se îmbată și, neștiind care e limita, o încalcă. Primesc des mesaje de la fete care au avut contacte sexuale din care nu își amintesc mare lucru. La vârsta lor, se ajunge repede de la un hangout la un gangbang.

Simți că ai o responsabilitate față de audiența ta?
Desigur, e vorba de sănătatea fiecăruia. O greșeală îmi poate da viața peste cap. Mie îmi place să mă documentez. În clipurile făcute în colaborare cu ONG-iștii, luam informație care părea plictisitoare și o făceam mișto pentru publicul meu. Mai întreb studenții de la Medicină care mă urmăresc. Caut pe net articole de profil, mă uit la clipuri, să văd cum au abordat alții problema. Caut opinii pe forumuri, grupuri, Twitter, Quora, Reddit etc.. La sfârșit fac un puzzle din toate astea și iese clipul.

Mereu ai vorbit cu sinceritate despre experiențe personale, chiar și despre cum ai fost victima unei agresiuni sexuale. Cât de important e pentru tine ca cei care te urmăresc să vadă și această latură vulnerabilă?
Când eu mă deschid, prind și alții curaj. Dar nu am stat să mă gândesc că arăt vulnerabilă. Eu nu cred în subiecte tabu. Trebuie să vorbim despre realitatea în care trăim, despre lucruri care dor și ne macină, ne sperie sau ne omoară. Nu doar despre porcării superficiale.

E greu să vorbești în fața unei audiențe despre o infecție sexuală care ți-a dat viața peste cap?
Deloc. Cumva, simt că e de datoria mea să le fac asta când văd câtă încredere au oamenii ăștia în mine și cât de singuri îi simt când îmi povestesc de anxietățile și fricile lor.

E conținutul unui sex talk la fel de bine consumat ca alte vlogguri?
Poate chiar mai bine. Dar sex talk-urile mele nu sunt monetizate. Educi poporul, se mai relaxează și se deschide, dar te închide YouTube. Așa că, dacă vrei să-mi dai o cafea pe Patreon, chiar mă ajută!

Editor: Ioana Moldoveanu