PSD-iștii vor să te țină cu forța-n țară, deși tot ei sunt cei care te gonesc

Se pare că Liviu Dragnea nu e singurul lider PSD pe care l-au apucat pandaliile naţionaliste. S-a molipsit şi ministrul finanţelor, Orlando Teodorovici, pe care l-a luat dorul de românii ce lucrează în afara ţării. În ultima reuniune a miniştrilor de finanţe din UE, s-a plâns că parcă prea şi-au luat unii lumea în cap şi merg să lucreze pe la străini, în loc să o facă în ţară, ca nişte patrioţi. A formulat-o ceva mai spilcuit, referindu-se la un „pachet agresiv împotriva mobilităţii selective, care duce la exodul creierelor”. Acest exod al materiei cenușii este un lucru care, într-adevăr, se întâmplă și are un impact negativ.

Însă, orice lucru ieşit din gura unui PSD-ist trebuie privit cu neîncredere. Dacă nu te minte verde-n faţă, în spatele puținelor chestii rezonabile pe care le spune există mai mereu niște motive ascunse. Acum încearcă să mimeze grija pentru românii plecaţi la muncă afară. E grăitor că milioanele de concetăţeni din diaspora sunt reprezentaţi în Parlament de doar șase aleşi. Dacă ții cont că urmaşul FSN s-a aflat la guvernare aproape încontinuu în ultimii ani, puteau oricând să oprească acest exod al creierelor.

Cât de mult ţin PSD-iştii la românii plecaţi în afara ţării am putut vedea cel mai bine la protestul diasporei din 10 august, când au pus Jandarmeria să gazeze şi bată oameni nevinovaţi. Așadar, miza pentru pesedişti nu e neapărat să se întoarcă în ţară românii plecaţi, ci să oprească exodul celor rămaşi. În ritmul actual de emigrare, România riscă să devină un stat eşuat, care n-o să mai poată plăti toate privilegiile pe care şi le-au acordat politicienii mioritici.

Chiar Eugen Teodorovici a dat din casă pe subiectul respectiv, la finele anului trecut. Uite ce spunea atunci:

Deci prea multă muncă în afara ţării strică şi ar trebui limitată. Pe lângă faptul că emigrarea a fost singura şansă a unui trai mai bun pentru milioane de români, Orlando pare că nu ştie (sau nu îi pasă - nu ştiu care ar fi mai grav) de faptul că libertatea de mişcare a muncitorilor e unul din principiile fundamentale ale Uniunii Europene, lucru pe care i l-a spus chiar Comisia Europeană.

Poate de aia săptămâna trecută, când a redeschis subiectul, a dat-o într-un limbaj de lemn, să nu fie atât de străveziu ce spune. De altfel, ministrul finanţelor nu e e singurul cu idei de genul, ci pare un laitmotiv printre PSD-işti. Exact în aceeaşi perioadă a anului trecut când Teodorovici a venit cu ideea permiselor de muncă pe cinci ani, Sorina Pintea, de la Sănătate, a spus că se gândeşte cum poate să-i oblige pe medicii rezidenţi să rămână în ţară. Nici măcar nu e primul ministru al sănătăţii pesedist care a venit cu o propunere de genul. Lui Nicolae Bănicioiu i-a trecut prin cap ceva similar, în 2015.

Oamenii au găsit şi în Academia Română un aliat care să le susţină elucubraţiile. Doar că academicienii patriei cred că legarea de glie ar trebui să fie o opţiune în cazul tuturor studenţilor care au studiat la buget, nu doar al celor de la Medicină.

E arhicunoscut că România e una din ţările cu cea mai mare rată a emigrării la nivel mondial. Diaspora românească numără vreo cinci milioane de compatrioţi, adică aproape un sfert din numărul total de români rămaşi pe plaiurile mioritice, conform ultimului recensământ.

În ultimii ani s-a schimbat radical şi profilul celor care aleg să emigreze. În perioada imediat după aderarea la Uniunea Europeană, au plecat preponderent muncitori necalificaţi, aşa-zişii „căpşunari”. A urmat apoi exodul muncitorilor calificaţi. Plecarea lor, luată la pachet cu desfiinţarea şcolilor profesionale (meritul Ecaterinei Andronescu), a dus la o criză profundă pe piaţa muncii din România. Recent au început să plece şi oamenii cu studii superioare, care n-ar duce-o neapărat rău nici în ţară.

Alianţa PSD-ALDE nu ratează nicio ocazie să se laude cu măririle salariale pe care le-a implementat de când a venit la guvernare sau cu creşterea economică bazată pe consum. „Economia duduie!”, ca să citez din clasici. Cu toate astea, din ce în ce mai mulţi oameni pregătiţi aleg drumul străinătăţii. Pare un paradox, mai ales când te gândeşti că pentru unele categorii socio-profesionale diferenţele de venit dintre România şi ţările din Vest s-au redus, în special după ce iei în considerare toţi factorii, gen costul vieţii sau taxarea mai ridicată din Occident.

Un studiu comandat chiar de Guvernul Dăncilă vine cu lămuriri: oamenii cu pregătire superioară se uită şi la alte lucruri, nu doar la nivelul salarial. Iar unul din lucrurile respective e calitatea instituţiilor statului. Adică exact ce alianţa de guvernare distruge sistematic, încă de când a preluat puterea.

Războiul contra justiţiei, popularea Guvernului şi a instituţiilor de la toate nivelurile cu habarnişti, clientelismul politic, corupţia, transformarea Jandarmeriei în instrument de represiune - toate au ştirbit profund încrederea oamenilor în statul român. Nu e o coincidenţă că în 2017, anul în care PSD a declanşat asaltul asupra justiţiei, România a avut cea mai mare rată a emigraţiei comparativ cu anteriorii opt ani.

Studiul mai identifică un alt factor important în decizia de emigrare a populaţiei calificate: încrederea în alegerile libere. Liviu Dragnea are o condamnare penală definitivă pentru fraudă electorală; la şefia Agenţiei Electorale Permanente a încercat să îl pună pe trezorierul PSD, urmărit penal de DNA pentru deturnare de fonduri, iar poveştile cu turismul electoral şi învârtelile de voturi fac parte din mitologia politică mioritică. E greu să ai încredere în alegeri într-un astfel de climat.

Discursul naţionalist adoptat de PSD e ciudat, dacă ții cont că e vorba, totuși, despre un partid social-democrat. De obicei asta e marota dreptei populiste. De altfel, e posibil ca ideile de român verde pe plan economic să fie doar aliniate vituperărilor tot mai agresive la adresa Uniunii Europene, Statelor Unite, investitorilor străini etc.. Trompetele partidului deja vorbesc fără menajamente de o posibilă ieşire din Uniunea Europeană.

Însă, dacă te uiţi peste cifrele economice, o să înţelegi adevărata durere a pesediştilor. Raportul dintre angajaţii statului şi cei din privat a scăzut sub unu la patru. Cei care muncesc la patron sau pe cont propriu trebuie să ţină în spate şi sistemul public de pensii, care numără peste cinci milioane de pensionari. Gaura din pilonul statului a ajuns, la un moment dat, patru miliarde de euro, mai mult decât trimit în ţară românii din diaspora. Deficitul a scăzut, că „revoluţia fiscală”, aia cu trecerea tuturor contribuţiilor la angajat, a redus din munca la negru. A fost o măsură de dreapta adoptată de PSD, din disperare.

Nu contează prea mult, că pensiile speciale au explodat. Statul român a cheltuit anul trecut 1,8 miliarde de euro doar pentru plata acestora. Iar suma e constant în creştere. Acesta e şi motivul pentru care finanţiştii PSD insistă cu naţionalizarea pilonului 2. Le curg ochii după banii din conturile individuale ale românilor.

Ordonanţa „lăcomiei” 114 a pus nişte obligaţii absurde în cârca administratorilor privaţi, menite să îi scoată de pe piaţă. E, de fapt, o desfiinţare mascată a pilonului de pensii private. Pentru cine nu îşi aminteşte: tranziţia spre un sistem de pensii mixt, de stat şi privat, a avut rolul de a opri intrarea în colaps a statului român. Când o să iasă la pensie generaţia „decreţeilor”, prin 2030, vine apocalipsa bugetară.

Viitorul nu sună bine, dar nici prezentul nu e mai bun. Guvernul are probleme tot mai mari să se achite şi de obligaţiile curente. Deficitul bugetar real a explodat, fiind nevoie de măsluirea datelor să ne încadrăm în ţinta impusă de UE. Rezultatul a fost un buget S.F., bazat pe nişte cifre scoase din burtă. Nu e surprinzător că din ce în ce mai puţini investitori sunt dispuşi să împrumute statul român, iar atunci când o fac, e la dobândă de rău platnic. Jalea e mare, mai ales că vine o perioadă cu multe alegeri, iar banii de pomeni s-au cam terminat. Nu că ar fi existat vreodată, dar pe datorie se pot face multe.

Aşa că pe PSD-işti i-a apucat brusc dragostea şi dorul de românii din diaspora. Pe de o parte emigranții sunt buni, că trimit bani în ţară. Doar anul trecut suma s-a ridicat la puţin peste patru miliarde de dolari. Dar parcă tot mai bine le-ar fi în acasă, unde pot contribui şi ei la plata pensiilor speciale ale politicienilor şi salariile exorbitante din aparatul de stat, acolo unde pesediştii şi aliaţii lor şi-au angajat toate rudele şi iubitele.

Gândeşte-te ce lucruri frumoase ar putea face PSD pentru tine, dacă te întorci în ţară şi partidul ar avea câteva milioane de contribuabili în plus, care să plătească impozit pe venit, contribuţii sociale şi alte biruri statului Român, nu ţării în care au emigrat. Aşa-i că te-a apucat şi pe tine dorul de patrie?