Oamenii care-și bagă venin de broască sub piele să se detoxifieze

Prima dată când Tricia Eastman, fondatoarea Psychedelic Journeys (o comunitate care facilitează ceremonii psihedelice) a încercat kambo, un medicament din zona Amazonului, făcut din secrețiile toxice din pielea broaștei bicolore phyllomedusa, a glumit că face chestia asta în loc de injecție anti-gripală. Auzise că întârește sistemul imunitar și voia să exploreze posibilitatea de a se blinda pentru sezonul care stătea să înceapă.

În timpul ceremoniilor kambo, șamanii sau alți practicanți cu pregătire, creează arsuri mici în pielea oamenilor și pun veninul de broască în ele. După aceea, cei care primesc tratamentul îl elimină adeseori, sub formă de vomă sau diaree, despre care se crede că scot „toxinele” din corpurile lor. „Era ziua mea și voiam să eliberez mult, ca să pot primi mult în anul care urma”, mi-a spus ea.

Imediat după ce-a făcut asta, Eastman a simțit că i-au crescut pulsul și tensiunea înainte să se i se facă foarte rău și apoi să vomite. A simțit cum se adună presiunea în capul ei și a vomitat din nou. După ce i-a fost luat veninul de pe pielea de pe picior, cu același instrument cu care ea și-l aplicase, a fugit la baie pentru că avea diaree. Își aduce aminte că a simțit toxine și impurități cum îi ies din corp. „Am observat și cât de limpezi îmi erau gândurile și cât de recunoscătoare eram să fiu în viață”, spune aceasta. „În 20 de minute, eram gata să mă ridic și să-mi văd mai departe de zi. Intuiția și simțurile mi se exacerbaseră.”

Când Benny Hoffius, un grădinar belgian, a încercat pentru prima oară kambo într-un refugiu, ca pregătire pentru ayahuasca, i s-au umflat buzele, a vomitat și s-a simțit purificat fizic și psihic. În următoarele luni, a fost inspirat să dezvolte obiceiuri mai sănătoase. „Te face să te simți gol pe dinăuntru”, îmi spune acesta. „Odată ce otrava îți iese din corp, devii mai conștient de ceea ce mănânci și ești mai atent. O să mai fac asta pe viitor, doar ca să-mi mențin trupul și sufletul curate.”

Kambo, care e legal în SUA și în multe alte țări și e administrat, în mod normal, de un șaman sau un practicant pregătit, a devenit o variantă din ce în ce mai des luată în calcul de cei care caută să se „detoxifieze” sau chiar să-și revină după o boală. „Am cunoscut mulți oameni cu boli cronice severe, inclusiv persoane cu boala Lyme, care au spus că s-au vindecat profund de simptomele bolilor [prin Kambo]”, spune Eastman. Federico Zamberlan, un cercetător care studiază farmacologia din spatele etnobotanicelor la Universitatea din Buenos Aires, a cunoscut, la rândul lui, pe cineva care avusese o boală autoimună, dar nu mai avea absolut niciun simptom după kambo.

Kambo îți pătrunde în sistemul limfatic, ceea ce permite o distribuție foarte rapidă către alte sisteme din corp, spune James Giordano, profesor de neurologie și biochimie la Centrul Medical al Universității Georgetown. Excrețiile pielii broaștei bicolore phyllomedusa conțin lanțuri de aminoacizi denumiți peptide, printre care se numără și multe exorfine, care seamănă cu endorfinele, dar sunt produse de amfibii și nu există în mod normal în corpul uman.

Mai multe dintre efectele kambo provin din acțiunea anumitor exorfine asupra receptorilor miu-opioizi umani, care pot să aline durerea și să provoace o stare generală de bine, parțial pentru că provoacă eliberarea neurotransmițătorilor serotonină și dopamină, explică Giordano. Efectele kambo asupra sistemului opioid seamănă cu cele ale morfinei, adaugă Zamberlan. O altă peptidă numită triptofilină stimulează direct sistemul serotonergic, îmbunătățindu-ți în plus și dispoziția, printr-o creștere a nivelului de dopamină, spune Giordano. Efectul poate să țină mult după ce ai luat kambo, poate pentru că îți recalibrează sistemele opioid și serotonergic din creier.

O altă exorfină, deltorfina, se leagă de receptorii delta opioizi, care, la rândul lor, pot să aline durerea poate chiar să determine acești receptori să devină mai sensibili, ceea ce conduce la o reactivitate mai mare a sistemului natural de opioide al corpului și la îmbunătățirea anumitor simptome ale unor boli cronice dureroase, îmi spune Giordano.

E posibil ca efectele kambo asupra creierului să fie atât de puternice, pentru că anumite peptide sporesc permeabilitatea barierei dintre creier, spune Zamberlan. „În timp ce alte animale veninoase, precum viperele și scorpionii, au nevoie de colți sau ace ca să elimine toxinele, broasca [kambo] își folosește otrava care sporește absorbția ca să permită acces rapid toxinelor prin pielea prădătorului, în sistemul circulator al acestuia”, adaugă el. „Același principiu ar putea fi folosit în viitor, de exemplu, în beneficiul nostru, pentru a livra medicamente complexe în creier și a trata diverse patologii psihiatrice.”

Efectele purgative ale kambo vin probabil din acțiunea peptidelor tahikinine și activarea opioidă a căilor de dopamină care afectează aria postrema, adică centrul vomitatului din creier, spune Giordano. E posibil ca, din cauză că elimini atât de mult, să nu mai rămâi cu nimic și că toxinele solubile în grăsime să se atașeze la fierea din tractul gastrointestinal superior și inferior, ca apoi să fie excretate. Kambo poate chiar să contribuie la combaterea infecțiilor, întrucât peptidele sale dermaseptine pot contribui la reducerea bacteriilor prin creșterea activității celulelor albe din sânge, denumite limfocite.

Două alte peptide din kambo s-ar putea să-ți provoace și dilatarea vaselor de sânge. Drept urmare, o să-ți crească rapid tensiunea, o să simți că te înroșești și că „o să-ți explodeze capul”, iar apoi o să-ți scadă tensiunea, iar stomacul o să elimine serotonină, explică Giordano. În mod normal, oamenii se simt „îngrozitor” în timpul celor 20-30 de minute în care are efect kambo, dar se pot simți revigorați după, spune acesta. Ca urmare a acestor acțiuni vasodilatante, multe persoane cu migrene pot constata că li s-au înrăutățit migrenele din cauza kambo, dar apoi s-au diminuat.

Majoritatea studiilor pe kambo folosesc analizele in vitro sau probe de la animale, așa că nu prea există dovezi clare asupra efectelor sale asupra oamenilor, spune Zamberlan. Cu toate astea, aceste studii in vitro sugerează că kambo are proprietăți antifungale și ar putea chiar să încetinească creșterea celulelor canceroase.

Însă kambo s-ar putea să nu fie pentru toată lumea. Din moment ce sporește activitatea sistemului imunitar, oamenii cu boli autoimune precum fibromialgia, MS sau artrita reumatică – ale căror sisteme imunitare sunt deja hiperactive – n-ar trebui să folosească kambo, avertizează Giordanou. Nici persoanele cu probleme cardiace sau cu tensiunea. Pentru că experiența poate fi foarte intensă, cu vomitat, creștere a pulsului și schimbări ale nivelului de tensiune, oamenii ar trebui să se asigure că sunt supravegheați acolo unde folosesc otrava și au acces la îngrijiri medicale.

Dacă vrei să încerci kambo, Zamberlan îți recomandă să începi cu o doză mică (gen un mic punct în piele), ca să-ți testezi reacția înainte de a lua mai mult. Giordano nu recomandă să iei kambo mai des de o dată pe lună. Altfel, efectele s-ar putea diminua sau ți-ar putea stresa prea tare sistemul nervos.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.