FYI.

This story is over 5 years old.

Red Bull #Gatala4

Cum să-ți convingi șefii să te lase să pleci mai devreme, în România

Românii muncesc cele mai multe ore din Uniunea Europeană, dar și cel mai neproductiv. E timpul pentru o schimbare.
Fotografie de Kevin Dooley via Flickr

Dacă privești ultimul sondaj făcut de Eurostat, conform căruia românii petrec cel mai mult timp la job din UE - 2080 de ore pe an - ai putea să te strâmbi. În schimb, deja ți se pune un nod în gât în momentul în care vezi că, din punct de vedere al productivității, România e pe penultimul loc, după bulgari, în comparație cu belgienii sau luxemburghezii care-s la polul opus.

Unii ar da vina pe lenea românilor, alții pe stilul autoritar al managerilor, sub presiune constantă, dar nu neapărat constructivă. Adevărul e că-i undeva la mijloc.

Publicitate

Pe lângă Suedia, care a încercat un experiment de șase ore de lucru pe zi, chiar și o firmă românească de marketing online, a introdus programul de patru zile pe săptămână, iar până acum nu s-au plâns de vreo scădere a profitului.

Nu te întrebi uneori de ce mai rămâi la birou până la cinci-șase seara, deși tu ai făcut tot ce trebuia pe la trei-patru? Cam asta întreabă și cei de la Red Bull în noua lor campanie #Gatala4, în care vor să convingă angajații, dar și managerii din România că productivitatea nu se măsoară în orele petrecute la birou, ci în cât de bine îți faci treaba.

Ca un prim exercițiu în direcția asta, ei propun angajaților și șefilor din România să discute între ei ca să vadă dacă pot scăpa mai devreme miercurea asta, 21 iunie. Și, ca să aibă toți o scuză bună să radă două ore din programul de muncă atunci, îți oferă un concert Les Elephantes Bizzare în Pipera, cursuri de yoga, evenimente prin cluburile favorite ale corporatiștilor și multe altele.

Ca să îmi dau seama cum afectează angajații și munca faza asta cu plecatul mai devreme și ce scuze folosesc, am vorbit cu câțiva corporatiști din București despre cum își folosesc timpul lor.

Ai program de opt ore, dar ți-ai terminat treaba după șase

Asta-i o chestie întâlnită în anumite domenii corporatiste. Spre exemplu, Maria, o tipă care lucrează în zona IT-ului, consideră că are un program flexibil la job, de la 9 la 16, cu motivația că poate ajunge mai târziu.

Publicitate

„Mai sunt sunt momente în care n-am ce face, mai ales pe finalul programului, iar atunci mai citesc un articol, un meme de pe 9GAG sau clipuri de pe YouTube, doar ca să treacă timpul. Însă, per total, cred c-ar fi mult mai eficient să pleci acasă când ți-ai terminat treaba, iar în ziua când ai mai multe sarcini să recuperezi orele respective. La mine în echipă, e flexibil, poți să pleci dacă ai treabă mai devreme, însă ce nu-i ok e că nu există o politică oficială în privința asta în cadrul firmei, ci doar înțelegeri între manageri și echipe, deși ar fi greu să se întâmple asta la o mie de angajați, zic eu".

Amuzant e că un prieten chiar zilele trecute îmi spunea că, de când lucrează tot în IT, încă nu știe momentele alea în care pur și simplu să n-aibă ce să facă și să iasă la țigară fără să se gândească la toate chestiile pe care le are de făcut. Depinde de la firmă la firmă.

Nu se aplică la toate joburile regula că rămăi fără treabă, evident

Fotografie de Hamza Butt via Flickr

Pe vremea când lucram la un call center, aveam un program fix, pe care dacă nu-l respectam, riscam să mă ardă la salariu. Ai pauze fix între anumite perioade de timp, asta fiindcă atunci când clientul te sună, tu (mă rog, firma) nu-ți permiți să fii plecat.

De exemplu, Dragoș, care are jobul de dispecer energetic, nu cunoaște deloc ideea de a pleca mai devreme de la job: „E necesar să fie 24/24 cineva activ care să monitorizeze ce se întâmplă. Dacă pleci și se strică ceva, atunci e vina ta că nu ești acolo să intervii".

Publicitate

La fel și Marius, care lucrează în IT: „Deși eu am programul teoretic până la ora 18, deseori se întâmplă ca la 17 să intervină ceva. Lucrând și cu firme de americani care au fus ora diferit de al nostru, în momentul ăla mai rămăi și peste program, nicidecum să pleci mai devreme".

Cum să te scuzi să pleci mai devreme

Fotografie de Hugo Pardo Kuklinski via Flickr

În sine, corporația e ca liceul, te ajută să testezi skill-uri sociale și capacitatea de convingere. Trebuie să te prefaci că-l placi pe tipul ăla de la marketing, chiar dacă nu e cazul, la fel cum trebuie să te prefaci că ești dur cu un coleg cu care ieși la bere după aia. Dacă nu te adaptezi, pierzi teren din start, că tuturor ne place validarea, chit c-o recunoaștem sau nu.

Pe de altă parte, asta se aplică și-n cazul scuzelor de a pleca mai devreme de la job, care diferă de la caz la caz. Adevărul e că mai toți o facem și, chiar dacă ceilalți colegi și managerul se prind că nu-ți arde casa, dacă nu pleci cu o oră mai devreme, tot n-o să arunce cu noroi în tine. În mare pentru că toți suntem oameni și înțelegem că, la fel cum sunt zile în care jobul îți cere overtime sunt și unele în care chiar nu pică bursa dacă își încep angajații weekendul un pic mai devreme.

Cele mai sigure și la îndemănă sunt scuzele legate de sănătate sau familie, fiindcă toată lumea va avea o problemă de genul ăsta, la un moment dat. Când nu merg, înseamnă ori că e o problemă la managementul prea exigent, ori că ai abuzat de scuze și colegii și șefii au observat asta. În principiu, cu puțin bun simț din partea tuturor chiar poți să pleci la patru de la muncă.

Publicitate

De exemplu, Teodor, care-i intern și student, în același timp, are un program de șase ore la lucru și deja a învățat din foarte bine legile actuale și nescrise ale corporației: „Fiind student trebuie să merg deseori și la facultate, însă chiar dacă mi-am terminat treaba, prefer să găsesc un pretext pentru a pleca. E mult mai plauzibil așa".

Până la urmă e spre binele tuturor ca un tip ca Teodor să-și termine studiile și să poată oferi companiei mai mult așa. E și un mod să-i câștigi încrederea pe o piață de muncă extrem de volatilă, în care avem toţi de unde alege joburi. Dacă tu ești flexibil și angajatul va fi flexibil.

Managerii din România au nevoie de mai puține cursuri de leadership și mai multă empatie

O parte bună e că-s din ce în ce mai multe corporații multinaționale care vin și investesc în România și-ți oferă locuri de muncă. Asta înseamnă c-au sporit șansele tale să găsești un job unde managementul e decent. Partea tristă e că mai sunt unii în România care deși-s CEO sau CFO tot insistă să le zici „dom' director" ca-n comunism.

Zi-mi de câte ori n-ai închis repede tab-ul de la Facebook și ți-ai ațintit ochii spre vreum mail, prefăcându-te că ești dedicat, în momentul în care a intrat șeful în cameră? Știu, de prea multe ori pe zi.

Dar o problemă majoră e că managerii de la noi nu-s conștienți că niciun om normal nu poate lucra permanent timp de opt ore pe zi și se supără cănd văd că iei momente de respiro. Degeaba citești cărți de dezvoltare personală care te învață cum să fii un lider adevărat și-i repeți angajatului că „Noi suntem o familie aici, vrem să creștem împreună", dacă nu ești capabil măcar să-i dai sentimentul vag că-l înțelegi omenește în situații d-astea.

Rămâne de văzut câte firme înțeleg asta, dar până atunci e important ca toți să luptăm ca să fim mai fericiți. Şi, dacă reuşeşti să fii gata la 4 miercurea asta, poate dai o tură pe la evenimentele Red Bull.