Publicitate
Cât te costă să fii tânăr în România

Jurnal de salariu în București: La 30 de ani îmi sparg banii pe cafea și călătorii

Ies rar în oraș și nici la Mega Image nu merg, așa că s-ar putea să nu bifez prea multe din viața risipitoare a milenialului obișnuit.

de Cristina Ghilă
12 Martie 2019, 8:43am

Autoarea și-a permis să plece în Irlanda, că nu și-a dat toți banii la Mega Image ca tine. Fotografii via arhiva personală a autoarei

Rubrica „Cât te costă să fii tânăr în România” va conține mai multe episoade cu tineri din diverse orașe ale țării care-ți arată pe ce se duc banii atunci când se duc. VICE vrea să vadă cum își sparg tinerii salariul, indiferent de jobul pe care-l au, de statutul social sau de orientarea alimentară: chipsuri sau avocado?

Cine sunt?

Am venit acum zece ani și ceva în București, dar nu de departe, de la Pitești. Însă momentul m-a prins cu extrem de puțini bani la purtători. Am fost mereu persoana care a încropit și s-a chinuit ca să-și apere independența și mi-a ieșit de cele mai multe ori. O să zic că mi-a ieșit în momentul când capitolul economii o să aibă mai multe de spus despre mine. După ani de cămine, împărțit apartamente și alte soluții ingenioase de a duce cât mai puține finanțe spre chirie, am doi ani de când locuiesc singură. Am știut să racordez o mașină de spălat, să dau cu lavabilă ori să schimb o scurgere de la chiuvetă la fel de bine cum am știut să îmi iau luminițe colorate și pancarte ieftine cu mesaje siropoase de la Pepco. Diversitatea e viața mea, dar asta necesită puțină atenție în distribuirea resurselor. Majoritatea banilor mi-i sparg pe călătorii. Momentan îmi agăț magnetul luat din Bruxelles săptămâna trecută și mă pregătesc să beau bere în Irlanda peste două săptămâni. Sunt fanul pachetului luat de acasă, atât pentru mâncare, cât și pentru cafea, chilipirurilor vestimentare, procedeelor cosmetice DIY, iar o dată am stat cinci zile fără să cheltuiesc vreun leu.

Ce job am? De aproape jumătate de an sunt account manager pe un site ce urmează să fie lansat. Ca idee generală, lucrez într-un start-up care face avatare cu face recognition in real time.
Câți ani am? 30
Unde locuiesc? București
Ce salariu am? Puțin sub o mie de euro.

Cheltuieli lunare

Chirie: 900 de lei
Întreținere casă (încălzire, gaze, curent, apă, internet, Netflix): între 170 (în lună fără încălzire) și 320 lei (în lună cu încălzire)
Abonament telefon: 70 lei
Abonament Metrorex: 70 lei
Mâncare: 500 de lei (mare parte proviziile de acasă, plus scăpările periodice)
Creme și cosmetice: 50 de lei
Vizite la saloane cosmetice: 50 - 100 de lei
Produse de curățenie: 50 de lei
Tutun, filtre, foițe: 200 de lei
Cafea (provizia de acasă): 100 de lei
Sală: 350 de lei
Ieșit în oraș: un capitol extrem de flexibil, dar aș estima un 500 de lei.
Economii: 800 lei în rate și amintirile excursiilor, ca orice milenial care se respectă.

Jurnalul de finanțe a venit ca o urmare a faptului că mereu am impresia că fac o grămadă de lucruri cu venitul meu. Și în mare parte e adevărat. Este adevărat și că nu am economii, dar reușesc să călătoresc destul de mult. Cele prezentate mai jos, deși m-am umplut de anxietate când le-am scris negru pe alb, sunt acțiunile mele normale, cu o ușoară tendință spre răsfăț (din cauza sincronului destul de nefast cu terminarea cosmeticelor). Unii sparg banii ăștia pe servicii de menaj, alții pe cine elegante în oraș ori ședințe de sute de lei la salon, însă eu funcționez pe cafea scumpă, călătorii dese și curea strânsă în restul timpului.

bruxelles-cristina-ghila-cafea
Autoarea, într-un hostel din Bruxelles, își face singură cafeaua adusă de acasă.

Luni

Mulți zic că Blue Monday e o zi din ianuarie, dar eu tot cred că Blue Monday vine în fiecare lună, în săptămâna de dinainte de salariu. După un weekend pe cât se poate de low cost, în care am vizitat casa părintească din provincie, mă întorc la capitală cu forțe proaspete și niște mâncare.

08.30: După o viață de sărit peste micul dejun, cercetătorii au venit și au dat publicului această minunăție numită „Intermitent Fasting” care îmi legitimează felul de a mânca. Așa că dimineața sar peste părțile de omletă și alte ghidușii și trec la ce contează: cafea. De-a lungul anilor mi-am aprovizionat bucătăria cu tot felul de gadget-uri și ustensile, așa că, în loc să am dilema de omletă cu șuncă sau cu brânză, am dilema „astăzi am chef de moka sau de Aeropress?”. Sună fancy, dar pe termen lung investițiile se amortizează.

9.30: pentru că dilemele legate de cafea nu se rezolvă ușor, am rămas acasă și la a doua cafea, preparată diferit.

10.30: ajung la birou cu metroul în timp ce citesc o carte moca pe Kindle.

12.30: Ok, parcă Intermitent Fasting-ul mi-ar zice să mai aștept o oră. Pachețelul de la mama stă în frigider, dar parcă n-am poftă de aceeași mâncare, așa că mă duc la libanezul din vecini. Au meniu cu 12 lei, mai trag un pic de ultimii bani.

13.10: Foarte puține scenarii din viață mea includ prânzul fără să mi se facă somn după. Îmi las aroganța legată de cafea la o parte și dau pe gât jumătate de cană de cafea la filtru, că e moca, deși nu moka. Și robustă, dar aia e.

17.50: O colegă-mi zice că a intrat salariul, dar eu nu mă uit în cont pentru că știu c-ar dispărea instant.

18.30: Strâng ușurel băgăjelul, e timpul să mă duc să fiu sănătoasă. Merg regulat la sală, dar cu cea mai mare sfințenie înainte de salariu. Astfel, am scuză perfectă să evit planurile sociale ce necesită cheltuieli, mi-am găsit o nișă care să-mi și placă, adică cycling-ul, și, mai ales, abonamentul e deja plătit pe luna asta.

18.50: Bineînțeles că am uitat să iau apă moca de la birou. 2 lei la Mega ce puteau fi evitați foarte ușor.

21.15: Ajung acasă și pregătesc cina mea preferată de seară, pâine prăjită cu unt și măsline.

Marți

08.30: Bun magazinul de cafea din Pitești, o pungă de cafea Ethiopia Yirgacheffe la 25 de lei nu a fost o investiție rea. Nu știu cât mă ține o pungă de 250 de grame pentru că aproape niciodată nu am doar un sortiment de cafea.

10.30: Ok, am ignorat destul faptul că am bani în cont, a venit momentul să înfrunt realitatea și să îmi plătesc dările. În ordinea priorităților avem: chirie, internet, lumină, telefon, niște datorii, o cazare în Dublin, o cazare în Belfast, încă 400 lei (trăiască hostelurile).

12.15: Hai să mai transfer și bani de cheltuială în Revolut, să fiu sigură că pot să-mi iau o bere în Dublin, de vreo 1 300 lei pentru cinci zile.

12.30: Verific restul de bani pe luna asta și mă hiperventilez. Aia e, plătesc întreținerea luna viitoare și mă descurc cu ce am.

14.00: După hiperventilarea cauzată de finanțe, mă hotărăsc să fiu responsabilă. Pachețelul meu moca din bucătărie mă așteaptă cuminte.

17.30: Îmi aduc aminte că această perioadă de globe-trotter se suprapune cu o altă perioadă costisitoare din viața unei fete: mi s-au terminat cremele. După mulți ani de rafturi pline cu geluri și creme care ajung să expire în dulapuri, m-am învățat să cercetez foarte bine piața și opțiunile. Așa că, după o jumătate de oră petrecut pe site-ul farmaciei Tei, îmi plasez comandă de 148 de lei, care conține în mare parte creme și geluri de la The Ordinary. Având în vedere că ultima comandă am dat-o acum patru luni, sunt împăcată cu investiția făcută.

19.00: Cu băgăjelul la purtător, urmează o nouă seară de sală. De data asta mă simt mai fancy, nu este o clasă obișnuită, este ora săptămânală cu antrenorul meu personal. Asta sunt, mă antrenez cu antrenor personal, când ieri mă ofticăm pe cei doi lei dați pe o apă. Lunar investesc 350 de lei în abonament + antrenor, o sumă mai mult decât decentă.

22.10: Lidl are cea mai bună ofertă la brânzeturi, iar eu mă simt sănătoasă după sală. Cina de azi: cheddar la 10 lei și măsline, din provizia săptămânală de 5 lei.

22.45: Nope, nu merge așa. Și cum știu asta despre mine, îmi place mereu să am ceva tartinabil în frigider, că să rezolv rapid situațiile de urgență. Câștigătorul serii: o salată de vinete de la mama. Îmi pun două felii și mă întorc la Game of Thrones. Dacă rușinea finanțelor prost administrate nu era îndeajuns pentru mine, mi-a luat până 2019 să mă apuc de Game of Thrones, așa că o să fiu gata până în aprilie, pentru sezonul final!

shopping-lidl-branza
Cumpărături de brânzeturi la Lidl de vreo 75 de lei și viața mea e completă.

Miercuri

09.00: Provizia de cafea e încă acolo, încă mă pot delecta din investițiile făcute săptămâna trecută.

10.15: Aia e, oricum nu țin Intermitent Fasting pe bune, îmi iau o merdenea de la Victoriei cu trei lei și mă declar fericită.

11.30: Pentru că uneori uit (sau prefer să ignor) că excursiile mele sunt un răsfăț, mă simt nerăsfățată și țin să rezolv acest lucru pe site-ul celor de la Origo. Au ceva numit „abonament de cafea” care, de 65 lei (plus transport 20 de lei) îți trimit două pungi de cafea pe lună, sortimente aleatorii, alese de ei. Nu-i cea mai rea combinație pentru cafeaua de specialitate.

13.45: Pachețel și azi: cea mai bună ciorbă de perișoare, făcută de mama mea. Măcar așa compensez pentru „abonament de cafea” fancy.

15.30: Până vine abonamentul, mă resemnez și mai bag juma de cană de robustă la filtru. CSF

19.20: E deja mijlocul săptămânii și eu nu mi-am îndeplinit datoriile de socializare. Ies la un vin, ne întindem la vorbe, împărțim notă. Consumația de 50 lei și un Taxify de 9.

00.15: E prea târziu să-mi mai fie foame. E și mâine o zi.

Joi

09.30: Un pic mai târziu decât mă așteptăm, dar m-am trezit la limită. Am timp doar de o cafea și fug să mă mai bucur de abonamentul meu de metrou deja plătit cu 70 lei.

13.10: Recunosc, nici astăzi nu mai am poftă de pachețelul meu. Pentru că de-a lungul timpului am tot experimentat soluții pentru problema asta și drumul până la Mega Image se dovedește întotdeauna mai scump decât aș vrea și mult mai nesănătos decât pot duce, mă rezum la meniul de 12 lei din vecini și un guacamole bonus, de 12 lei. Niciodată Mega, întotdeauna meniu fix sau hypermarket/piață mai ieftin în prealabil.

16.45: De fiecare dată când dă cea mai mică rază de soare, parcă-mi vine să îmi fac toate planurile de ieșit în oraș. Azi merg la sală de la 19, plănuisem un vin după, dar acum îmi intru în resursele de diplomație să pot anula această întâlnire. Cumpărăturile nu se fac pe stomacul gol cum nici planurile de ieșit nu se fac când ești plictisit.

20.30: Mă îndrept către casă extrem de mândră că am reușit să evit niște pahare scumpe de vin, așa că mă opresc la magazinul de lângă casă pentru aprovizionarea săptămânală cu apa de zece litri la cinci lei și câteva beri de încă zece lei. Să fie acolo.

Vineri

8.30: Curierul mă sună că-mi livrează cafeaua de la Origo astăzi, sunt aranjată de aici încolo. Degust espresso-ul zilnic de acasă și îmi pornesc ziua.

9.00: O dată sau de două ori pe lună îmi rezerv o dimineață în care să merg la salon pentru o manichiură. Nimic fancy, 25 de lei. Mi-am încărcat bateriile și am făcut upgrade la înfățișare, e o zi mult, mult mai bună!

11.30: Încă puțin și pornesc spre meleagurile irlandeze. În pauzele de la muncă mai trag câte un ochi pe site-urile cu recomandări și planific de mama focului. Aparent, în Irlanda, poți să îți aranjezi o excursie de o zi cu autocar și ghid cu doar 250 de lei. Nu e rău deloc!

13.30: Azi revin la mâncarea adusă de acasă. Excursiile alea vor avea un potențial financiar mai bun dacă mă abțin de la mâncarea cumpărată.

17.20: Mă plâng colegilor că mi-am planificat o ieșire pentru vineri seara. Nu-mi doream neapărat să ies, dar e vineri și mi-e frică să nu pierd ceva. FOMO, ce să faci.

19.30: Ajung la locația activităților sociale, după o oprire rapidă la Humanitas, de unde am luat cartea lui Tibi Ușeriu cu 40 de lei, să o dau cadou săptămâna viitoare. Iau vinul casei și tot zic că nu o să stau foarte mult în seara asta.

1.20: Hai că dacă tot am stat până acum, mai merge un pahar de vin. Trag linie după vreo 70 de lei de vin, iau un Uber de 15 lei și mă culc.

Sâmbătă

11.30: Casa mea are întotdeauna două ingrediente cruciale: telemea și mălai. Preconizam că acesta va fi un weekend în care nu voi avea mare contact cu lumea de afară, așa că îmi prepar o mămăligă cu de toate și rămân în casă să mă bucur de liniște.

14.20: Nu puteam să stau doar la seriale toată ziua și încep să cred că Sapiens din Kindle nu se va termina niciodată. Cartea luată drept cadou stă ostentativ pe birou. O frunzăresc puțin.

18.50: E întuneric, cartea merge bine, nu mai iese nici naiba afară. Niciun leu cheltuit. Mă felicit singură și îmi mai pun un Game of Thrones.

Duminică

8.30: După ce am adormit la ora 23 sâmbăta, normal că urmează o duminică matinală. Pun de o cafea, o muzică. Presimt că ziua o să decurgă în același stil.

10.40: Geamuri larg deschise, băgat la spălat de două ori, încep curățenia în toată casa, viața e frumoasă.

12.20: O nouă zi, o nouă mămăligă. De data asta cu un add on de unt și un ceva de pe Netlfix, să mai relaxeze dispoziția între episoadele de Game of Thrones.

17.50: Termin și cartea. Dă să se întunece. La ce bun să stric acum ritmul leneș și moca al weekendului, aflat aproape de final. Rămân în casă pentru o baie lungă și răsfăț cu proaspăta comandă ridicată de la Farmacia Tei.

Săptămâna asta m-a costat în jur de 500 de lei. Din calculele anterioare, cu toate costurile de întreținere ș.a.m.d., estimam un 700 lei pe săptămână. Cheltuielile ar fi trebuit să fie destul de restrânse pentru că am decis să-mi direcționez fondurile spre călătorii în diverse țări - în ultimele șase luni, cam una pe lună - cu costuri între 1 000 și 1 500 de lei lunar. Haosul, dar și bunăstarea se datorează factorului psihologic lunar intitulat SALARIU. Intrarea sa periodică în viața mea este, în continuare, un moment divin.

Mi-a trebuit niște vreme să îmi dau seama că educația financiară primită în școală a fost inexistentă, părinții au știut să-mi spună doar „strânge ca să-ți iei casă”, iar ani mai târziu m-am trezit că oamenii de vârsta mea au deja economii, pe când eu mergeam pe cel mai mare YOLO financiar. Nu mă păcălesc singură, călătoriile și cafeaua vor rămâne, însă cu eforturi mici probabil că situația se va îmbunătăți în timp.

Mai ales că este 2019 și Youtube e aici să te învețe și lucruri utile, de tipul cum să-ți hack-uiești finanțele în mod inteligent.

Editor: Iulia Roșu

Tagged:
Features
opinie
Bani
salariu
Bucuresti
cafea
calatorii in jurul lumii
milenial
finante personale
jurnal de salariu