burnei pacient david mihaela operatii abuz 1
Mihaela, mama lui David, în timpul protestului din 18 martie. Radiografia lui David cu dispozitivul VEPTR. Colaj: VICE România
Știri

„Parcă se juca cu Lego.” David învață să trăiască viața după operațiile lui Burnei

În 2004, David a trecut prin prima operație, în Olanda. Șapte ani mai târziu a ajuns la Gheorghe Burnei ale cărui operații au fost catalogate de un alt medic astfel: „Ați cam fost caz de malpraxis”.
AC
Bucharest, RO

La Spitalul „Marie Curie” din Bucureștiul anului 2011, un copil e programat pentru operație. Îl cheamă David, are 11 ani și s-a născut cu o malformație congenitală a coloanei vertebrale. Asta l-a lăsat cu două hemivertebre în plus. Acum urmează să fie operat de cel mai bun chirurg ortoped din România: Gheorghe Burnei.

Publicitate

Stă singur într-o cameră și așteaptă. Are o mână vânătă de la analize după ce asistenta i-a ratat vena de patru ori. În sală, echipa medicală se pregătește. David e chemat și pus să se așeze singur pe masa de operații. Îi sar în ochi instrumentele cu care urmează să fie operat și se panichează. Un medic îl întreabă: „Cum vrei să te anesteziem?” David se uită confuz. „Vrei să te înțepăm sau cu mască?”

Niciun copil de 11 ani n-ar alege să fie înțepat. Medicii îi pun masca pe față, se strâng în jurul lui, iar băiatul începe să inspire și să expire. „În câteva minute o să dormi, să vezi ce mișto o să fie”, îi zice unul dintre ei. Realitatea lui David se estompează, medicii și tavanul devin niște corpuri deformate, iar la scurt timp adoarme.

E prima oară când e operat într-un spital din România și departe de a fi ultima.

Se trezește la Terapie Intensivă după câteva ore. Are dureri insuportabile, simte cum i se rupe spatele în două și gustul amar al substanței anestezice pare că-i ajunge până la urechi. Nimeni nu vine să verifice dacă-și simte picioarele, deși a fost operat pe coloană, unde există 31 de perechi de nervi spinali care fac legătura dintre senzații și impulsuri. Va avea nevoie de aproximativ o săptămână ca să poată merge din nou.

Nu i se oferă calmante. Are fața roșie, plânge și țipă de durere până obosește și adoarme. Se trezește și o ia de la capăt. Între suspine, într-o găleată de lângă pat, vomită până i se face rău de la gustul rămas după anestezie. Simte că i se rupe operația și se străduiește să-și revină.

Publicitate

De atunci, David a retrăit aceeași experiență din șase în șase luni timp de patru ani. Aceeași sală în care aștepta singur să intre în operație, aceeași întrebare nonșalantă legată de anestezie, același doctor care coordona întreaga intervenție, aceeași durere insuportabilă, același gust amar de la anestezie, aceeași săptămână petrecută la pat și aceeași fericire pe care o simțea când era mai bine câteva luni înainte să ajungă în aceeași situație, la același spital.

Momentul în care Burnei i-a cerut 40 de mii de euro pentru un dispozitiv

În 2023, David are 23 de ani, a trecut prin șase operații în România, una în Olanda și alta în Germania, nu poate să se aplece și simte că are tot timpul ceva în spate. Dar s-a obișnuit.

„Vă asumați dacă paralizează.”

Primul contact cu sistemul medical românesc l-a avut la cinci luni, la spitalul „Grigore Alexandrescu”. Mihaela, mama lui, a aflat acolo că David ar trebui să poarte un corset până la 16 ani, vârsta la care putea să treacă prin operația definitivă. La patru ani a fost văzut pentru prima oară de Burnei, chirurgul ortoped pe care televiziunile românești l-au făcut celebru. I-ar fi zis Mihaelei că-i poate monta lui David o proteză: „Dar e foarte riscant. Vă asumați dacă paralizează.” N-avea cum să-și asume așa ceva.

Publicitate
burnei pacient david mihaela operatii abuz 3

Mihaela în timpul protestului din 18 martie. Aici, la Ministerul Sănătății

A reușit să-și ducă copilul în Olanda în noiembrie 2004, unde a fost operat pentru prima oară. Acolo i-a fost pusă o proteză care-l ajuta să nu mai poarte corset, dar nu i-a corectat postura în întregime. L-a lăsat cu un umăr mai sus și unul mai jos, cu o parte care se dezvolta mai mult și alta mai puțin. Operația s-a simțit bine, după cum susține David, deși l-a durut mult, a trebuit să poarte corset câteva luni și a rămas cu o cicatrice care n-avea legătură cu intervenția. După ce și-a revenit, avea senzația că totul era mai bine, coloana-i era mai dreaptă și simțea, pur și simplu, că-l susține.

Mihaela a vrut să ceară o a doua părere și s-a întors în cabinetul lui Gheorghe Burnei. Chirurgul i-a primit abia după mai multe insistențe și i-a spus Mihaelei că-l poate opera ca să-i monteze un dispozitiv VEPTR, care se folosește pentru îndreptarea coloanei în anumite cazuri de scolioză. I-a cerut 40 000 de euro pentru asta.

„Domn’e, n-am de unde 40 000 de euro, nici banca nu-mi dă.”

„Asta este problema dumneavoastră”, i-ar fi răspuns Burnei.

„Păi, trebuie să-mi vând casa ca să fac rost de bani.”

„Este problema dumneavoastră.”

N-avea cum să strângă atât de mulți bani, așa că doi ani mai târziu Burnei a venit cu o altă propunere: îi putea monta un alt dispozitiv. O costa 14 170 de euro. Mihaelei i-a fost mai ușor să facă rost de bani. „Copilul n-a intrat în operație până când Burnei n-a văzut că s-a făcut plata acestui dispozitiv”, povestește ea.

Publicitate
burnei pacient david mihaela operatii abuz 7

Factura primită de Mihaela

A primit o factură proformă în care erau consemnate câteva caracteristici, precum: „Sistemul VEPTR este unic în Europa și acesta vine în Europa de două ori pe an: iunie – decembrie.” Dar și câteva clauze – sau condiții, cum vrei să le spui – care impuneau că programarea pentru operație trebuie să se facă până cel târziu 15 mai sau în luna noiembrie (când ajungea sistemul VEPTR în România) „prin achitarea integrală a sumei specificată în oferta sau factura proformă”.

La operație, Burnei a scos tija pe care medicii din Olanda i-o montaseră. „Foarte bună operația. I-a scos tija aurie și i-a pus una argintie”, i-a spus un medic Mihaelei după mai mulți ani.

Pentru David, Burnei era omul care vorbea ciudat, înfundat și uneori indescifrabil, dar care știa ce trebuie să spună și era mereu pus pe treabă. „Părea că dormea cu degetele la 220”, își amintește el. Înțelegea de pe atunci că ceva nu era în regulă, că durerile pe care le simțea n-aveau cum să ducă la un rezultat bun definitiv. Dar era un copil.

„Parcă era un service auto la Burnei.”

Anii treceau, David creștea și tija trebuia extinsă prin niște intervenții numite distractări. O operație ca asta dura aproximativ o oră, după care David retrăia experiența și durerile de după prima intervenție. De-a lungul anilor a șocat personalul medical prin cât de repede se recupera. Dura doar câteva ore până reușea să se ridice din pat. Și câteva luni până avea nevoie de o altă operație.

Publicitate

„Totul parcă era de mântuială. Eram bine trei luni, după care simțeam că mă duc înapoi”, povestește David. „Parcă era un service auto la Burnei.”

Încerca să tragă tot mai mult de el după fiecare operație. Voia să se recupereze și să fie, în sfârșit mai bine.

Avea însă 16 ani când a început să conștientizeze riscul la care fusese de fapt supus. Un alt medic renumit de la „Marie Curie”, presupusa „mână dreaptă” a lui Gheorghe Burnei, i-a luat pe Mihaela și David deoparte într-o zi. „Ați cam fost caz de malpraxis”, le-ar fi zis atunci. „Acum coloana lui David o să înceapă să se ducă înapoi și trebuie stabilizată situația cât mai repede.” Practic, coloana i-ar fi putut perfora plămânii în orice moment: pe stradă, în somn, la coadă la magazin, la școală sau la consultație, în cabinetul lui Burnei.

Nu l-a mai interesat nimic după ce a auzit asta. A început o cursă pentru viață, iar momentul în care a izbucnit scandalul a trecut pe lângă el. Auzise, înțelegea, dar nu voia decât să știe că e în siguranță.

A durat un an până când situația lui s-a stabilizat și a ajuns într-un spital din Germania, alături de alți copii operați inutil de Burnei. Mihaela estimează că ar fi fost circa 25 de alte victime acolo, pentru care statul român ar fi plătit integral intervențiile și spitalizarea. Acolo i-au scos dispozitivul montat de Burnei. Totul a fost decontat de Casa de Asigurări prin formularul E112. Mai exact, a fost posibil în cadrul Programului Național de Ortopedie. Criteriile prin care au ales victimele trimise în Germania au fost: „pacienți copii cu blocuri vertebrale; pacienți copii cu hemivertebre; pacienți copii cu alte afecțiuni congenitale ale coloanei vertebrale care necesită instrumentație specifică.”

Publicitate

Mihaela își amintește că ar fi costat circa 50 000 de euro, din care 1 500 mergeau pentru fiecare zi de spitalizare.

David a simțit diferențele dintre operația din Germania și cele din România, de la substanțe și obiectele medicale până la rezultatul de după. A reușit să meargă din prima zi, asistat de alte două persoane și cu ajutorul unui premergător. Și-a simțit coloana dreaptă, așa cum o făcea și după distractările făcute de Burnei. Doar că operația din Germania a fost definitivă.

„Burnei făcea practic ce voia el. Parcă se juca cu Lego.”

burnei pacient david mihaela operatii abuz 2

Pancarte la protestul din 18 martie față de abuzurile sistemului medical și ale medicilor ca Burnei

În 2023, la aproape două decenii de la prima operație, David e în al treilea an la Business și Management la University of East London. A fost și la Facultatea de Litere din București, a suferit din dragoste, s-a obișnuit cu durerea fizică pe care încă o simte și a început să înțeleagă cum se traduc în viața de zi cu zi traumele prin care a trecut.

Tiparul experiențelor din copilărie s-a transformat într-o predispoziție de a se împovăra. În timp ce atunci își găsea fericirea în momentele în care reușea să meargă după o distractare, acum tinde să-și complice singur viața ca să obțină același sentiment. „Nu-mi place starea mea naturală, mereu parcă trebuie să fac ceva să mă stimuleze. Mi-am dat seama de toate lucrurile astea după ce am fost la psiholog.”

Povestește că în ultimii doi ani n-a mai putut să simtă bucurie ca înainte. „N-am mai primit o veste bună de prea mult timp.”

Publicitate

David spune că multe lucruri se trag din anii petrecuți în spital. Pe atunci nu-și dorea ca oamenii să-l vadă într-o stare vulnerabilă și prefera să fie singur până își revenea. Aplică același tipar și acum, iar când simte că nu e bine din punct de vedere psihic, se izolează și încearcă să-și revină singur.

E însă recunoscător că poate să meargă și simte o anumită responsabilitate față de ceilalți copii operați inutil sau necorespunzător de Gheorghe Burnei. Pe 1 iunie 2022 a fost organizat un protest în fața Institutului de Medicină Legală și a fost prima oară când i-a văzut pe unii dintre ei. „Am rămas mască și am început să plâng când am văzut ce a putut să facă.”

Deși e o persoană calmă în viața de zi cu zi, David spune că modul în care statul a gestionat cazurile și simpla imagine a chirurgului îl scot din minți.

„Burnei făcea practic ce voia el. Parcă se juca cu Lego.”

Nu înțelege cum acțiunile doctorului pot trece nesancționate și își dorește să ajute cum poate. Uneori le ține discursuri motivaționale celorlalți copii ca să-i facă conștienți de cât de puternici sunt de fapt: „Îți dai seama că aș lupta până la moarte pentru ei, evident, dar mereu mi-am pus întrebarea: cum?”

Sunt mai multe victime care încă nu au vorbit public despre operațiile inutile la care au fost supuse. „Aș vrea să spună prin ce au trecut. Da, poate e dureros. Normal că e dureros. Sunt niște amintiri neplăcute, nimeni n-ar vrea să treacă prin așa ceva. Înțeleg că te duci pur și simplu în cele mai grele momente ale existenței, dar e un lucru care trebuie făcut”, îmi spune David când îl întreb ce le-ar transmite celor care încă nu și-au spus povestea.

Publicitate

„Trebuie să-și ia inima în dinți și să vorbească, să spună prin ce au trecut pentru a salva viitorul altor oameni care pot trece prin așa ceva.”

Pe 23 noiembrie 2004, David a fost internat în Olanda pentru prima operație. Era momentul marilor speranțe pentru mai bine, dar acestea au fost curmate în urma operațiilor din România, făcute de Burnei, începând cu 2011. Pe 23 noiembrie 2017, la 13 ani de la prima operație, a fost internat în Germania. Avea să fie ultima operație, în aceeași zi, în aceeași lună, ca prima.

Până spre finalul lui 2022, David, mama lui și alți părinți ai pacienților care au trecut prin sala de operații a lui Burnei au sperat că ce-au trăit ani de zile va fi măcar recunoscut și va exista un verdict în aceste cazuri fără precedent. Nu a venit niciun verdict, pentru că a venit decizia de clasare inclusiv în dosarul lui.

„[…] implantul VEPTR nu a adus nici un beneficiu.”

Expertiza medico-legală a lui David a fost eliberată într-un timp mai scurt decât în cazul celorlalte victime. În document, procurorii rezumă anii petrecuți de el ca pacient al lui Gheorghe Burnei: „Coroborând datele constat că implantul VEPTR nu a adus nici un beneficiu. Ba mai mult, pacientul a suferit 6 intervenții chirurgicale/anestezii generale inutile în perioada 2011 – 2017, care au amânat nejustificat indicația și intervenția chirurgicală spinală corespunzătoare acestui caz.”

Publicitate
burnei pacient david mihaela operatii abuz 4

Dispozitivul VEPTR, vizibil în radiografie

Aceeași concluzie apare de mai multe ori în expertiza de la INML: „După cum am menționat mai sus, dispozitivul VEPTR implantat în 2011 a fost total inutil. Contraindicația rezultă din vârsta prea mare a pacientului, 11 ani și 4 luni, și din faptul că prezenta o coloană rigidă, «blocată» pe un segment lung, TG-L1, în urma intervenției din 2004.”

burnei pacient david mihaela operatii abuz 5

Radiografie a lui David cu dispozitivul VEPTR montat

Dincolo de inutilitatea operațiilor, Burnei ar fi montat greșit dispozitivul VEPTR la prima intervenție, după cum se arată în expertiză: „În plus, analizând radiologie poziția VEPTR, dispozitiv ce prezintă o formă încurbată din fabricație, cu rază de 220 milimetri, se remarcă o poziționare anormală, concavitatea dispozitivului fiind paralelă cu concavitatea curburii scoliotice. Astfel, expandarea dispozitivului nu mai are loc pe axa longitudinală (poziție în care este eficient), ci în planul coronal al concavității. În cazul plasării corecte a dispozitivului VEPTR, acesta apare pe radiografia de față sub forma unei bare drepte, și pe radiografia de profil a unui arc metalic dat de raza încurbării din fabricație pentru a respecta cifoza toracală normală.”

burnei pacient david mihaela operatii abuz 6

David, după operația din Germania

Articolele despre cazurile lui Burnei, și din trecut, și din prezent, reprezintă o recompunere a acelor momente trăite de copii și părinți care se agățau de orice urmă de speranță și aveau încredere că poate fi mai bine. Expertizele, și locale, și din afară, arată erori peste erori din partea chirurgului.

A fost totul doar în goana după faimă, de-a experimenta și de a-și popula CV-ul cu premiere sau a fost și neglijență neasumată? Nu există încă un răspuns definitiv, însă pentru fiecare operație care a schimbat pentru totdeauna viața oamenilor e important să nu uităm. Rămâne și aici un loc de speranță: așa ceva să nu mai fie repetat.

În martie 2021, Gheorghe Burnei a fost condamnat la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare în dosarul în care era acuzat că lua mită. Tot atunci i-a fost redusă interdicția de-a profesa într-un spital de stat de la cinci ani la doi ani. Termenul expiră la finalul lui martie 2023.

Pe 23 martie, de la ora 14 la Colegiul Medicilor, va fi un protest față de nedreptatea făcută pacienților, mai ales prin clasarea dosarelor la final de 2022. „Mergem să îi cerem președintelui Colegiului, Daniel Coriu, să îi aplice sancțiunea de interzicere a dreptului de a profesa chirurgului Gheorghe Burnei care a făcut experimente pe copii și a scăpat nepedepsit de justiție”, se arată în prezentarea protestului. Eventul e pe Facebook aici.

Tagged:Locale