scoala la sat in romania in pandemie, ore la sat
Copii de clasa pregătitoare și clasa a treia în timpul unei ore cu învățătoarea Aura Pătrașc
Locale

Am mers în mai multe sate din România să văd ce s-a ales de școlile lor

În cel mai bun caz, copiii primesc o mască de la învățătoare, dacă au uitat-o acasă sau li s-a rupt. În rest, presiunea financiară e pe părinți.
Răzvan Filip
Bucharest, RO
Mircea  Topoleanu
fotografii de Mircea Topoleanu
28.10.20

„Dacă-i întrebați pe copii ce le-a plăcut în prima zi de școală, vor spune că nimic. Ziceau că ce e aia, cum să nu venim să vă luăm în brațe, să nu ne mângâiați?”, descrie Aura Pătrașcu, învățătoare la Școala Primară Mărunțișu, începutul anului școlar 2020-2021.

Când vine vorba de accesul la educație, elevii din mediul rural au fost printre cei mai afectați de pandemie. Iar asta se vede cel mai clar în contextul cursurilor online, domeniu în care școlile de la țară înregistrează un deficit de educație cu zece la sută mai ridicat decât cele din mediul urban, conform unei anchete publicate de ONG-ul Salvați Copiii, luna aceasta. Un alt studiu, de data asta realizat de Fundația World Vision România, arată că 40 la sută dintre elevii din mediul rural nu au participat la ore online în ultimul an. Mai mult decât atât, una din patru școli nu are conexiune la Internet, nouă din zece nu au laptop, PC sau tablete necesare pentru educația digitală, în timp ce 55 la sută dintre părinții care locuiesc la țară n-au un device pentru fiecare copil al familiei.

Publicitate

Într-o situație similară se află și elevii din satul Aurei, localitate care face parte din Costeștii de Vale, o comună dâmbovițeană aflată în inima Câmpiei Române, la o oră de mers cu mașina de București. Școala e formată din trei structuri: în centru este cea pentru elevii de gimnaziu, iar în Merișu și Mărunțișu (alte sate ale comunei), se află grădinițele și școlile primare. Clădirea în care predă Aura are doar două săli. Una-i pentru ciclul primar de învățământ, cealaltă e rezervată copiilor de grădiniță. Ea lucrează în tura de dimineață, cu elevi de clasa pregătitoare și clasa a treia, iar de la 12 încolo intră cei de clasa întâi și a patra.

La Merișu, școala e ceva mai spațioasă. Sunt trei săli, fiecare cu anul ei școlar, și se lucrează tot în ture de dimineață și de după-amiază. Vizavi de școală s-a ridicat acum câțiva ani și o grădiniță modernă.

Din 14 septembrie încoace, toate aceste clădiri ale școlii își desfășoară activitatea sub presiunea restricțiilor impuse de Ordinul Ministerului Educației și cel al Sănătății privind organizarea unităților de învățământ în condiții de pandemie. Asta înseamnă că, pe lângă activitatea didactică, învățătoarele și directoarea școlii trebuie să se asigure că elevii mențin o „igienă riguroasă” a mâinilor, poartă măști pe toată durata cursurilor (preșcolarii sunt scutiți de asta), nu intră în contact cu membrii altor clase, stau la distanță de cel puțin un metru unul de celălalt, iar spațiile în care se țin lecțiile sunt aerisite cel puțin zece minute în fiecare pauză.

Școlile și părinții iau măști din resurse proprii, deși ar trebui să le cumpere primăria

scoala la sat

Gheorghița Stancu, directoarea școlii din Costeștii din Vale, în fața Școlii Primare Merișu

Așadar, cel puțin un an de acum încolo, școala va fi mereu altfel. Directoarea unității de învățământ, Gheorghița Stancu, se împarte zilnic între cele trei structuri ale școlii, aflate la kilometri distanță una de alta. Chiar și acum, în plină epidemie, spune că trebuie să se bazeze de multe ori pe forțele proprii pentru a procura tot ce e nevoie. De exemplu, măștile cadrelor didactice și dezinfectantul sunt luate din bugetul unității. Stancu susține că a făcut o adresă către primărie pentru un ajutor în sensul ăsta, dar s-a ales doar cu promisiuni.

De cealaltă parte, Matei Toma, edilul liberal al localității, se apără și zice că a trimis școlii două mii de măști de la începutul anului până acum. „Joia trecută am dat o mie de măști la școli. Am făcut tot ce trebuie. Măști, dezinfectanți, distanțare”, susține politicianul aflat la al șaptelea mandat.

Publicitate

Între timp, părinții mai multor elevi din Mărunțișu se plâng că școala le-a dat măști doar în primele două săptămâni, apoi au luat pe cheltuiala lor. În cel mai bun caz, copiii primesc o mască de la învățătoare, dacă au uitat-o acasă sau li s-a rupt. În rest, presiunea financiară e pe părinți. Nu pare mare scofală, dar mulți dintre ei nu au un job propriu-zis, fiind foarte legați de pământ și de agricultură. De obicei, aproape tot ce câștigă investesc în unelte și gospodărie. Acum, de când cu pandemia, școala vine la pachet cu tot felul de costuri neprevăzute. Iar banii dați zilnic pe măști sunt doar una dintre griji.

Din cauza regulilor rigide, unii elevi ajung să aștepte în ploaie

scoala la sat

Circuitul elevului în anul școlar 2020-2021

Potrivit Ministerului de Interne și Ministerului Educației, în România existau la începutul lui 2019 peste o mie de școli cu toalete în curte. Dacă iei aceste date ca reper, școlile primare din Mărunțișu și Merișu stau relativ bine. Au toalete în incinta școlii, apă curentă (dar nu potabilă, dacă e să te iei după afișele lipite deasupra fiecărei chiuvete), au canalizare. Doar că trăim vremuri în care existența unei băi interioare cu apă curentă nu mai este suficientă pentru a asigura un mediu sigur de învățare.

Conform ordinului dat de Ministerul Educației (MEC) și Ministerul Sănătății (MS) la începutul lui septembrie, fiecare școală din România trebuie să organizeze un circuit de deplasare, astfel încât să fie asigurată distanța socială dintre elevi. Pentru asta, cadrele didactice din Merișu și Mărunțișu au desenat și au lipt în curțile și pe podelele școlilor săgeți care indică traseele de intrare și ieșire în clădiri. Partea cu trasatul circuitului e floare la ureche, dar mai greu e să înveți un copil de până în 11 ani să respecte și să internalizeze niște reguli care ar trebui să-l protejeze de o boală apărută parcă peste noapte.

Faptul că se lucrează în două ture îngreunează lucrurile. Dacă elevii ajung mai devreme de ora 12, când le începe programul celor din tura doi, copiii n-au voie să intre-n curtea școlii până nu vine învățătoarea să-i preia. Nu le este permis nici măcar să aștepte pe hol. Ceea ce nu-i mare brânză în zilele senine și relativ călduroase, dar apar probleme când afară e vreme rea. Regula a stârnit deja nemulțumiri în rândul unor părinți din comună.

„Când plouă, trebuie să stea la poartă, că nu au voie să intre-n curtea școlii până nu îi ia învățătoarea. A plouat trei zile săptămâna trecută. În ultima nici nu l-am adus. Adică eu îl protejez acasă, îl țin la căldură, iar aici, în 10-15 minute, cât așteaptă în fața curții, să stea în ploaie? Nu-l mai aduc și cu asta-basta”, povestește revoltată Iuliana Cărpenișanu, mama lui Andrei, elev de clasa a patra la școala primară din Mărunțișu.

Elevii simt masca și distanțarea ca pe o presiune

scoala la sat in romania

Un elev responsabil

În timpul pauzelor, pentru a se asigura că elevii păstrează distanța și nu iau contact unii cu alții, cadrele didactice trebuie să îi supravegheze încontinuu. Conform ordinului comun MS-MEC, elevii n-au voie nici măcar să facă schimb de obiecte personale. Rigiditatea regulilor duce la niște recreații atipice. Andreea, elevă de clasa a treia, din Mărunțișu, spune că în timpul pauzelor fiecare coleg trebuie să stea în dreptul unei linii desenate pe trotuarul din curtea școlii.

„E un metru între ele. Uneori mai jucăm și șotronul, dar pe rând, nu înghesuiți”, povestește ea.

Publicitate

Pe lângă presiunea constantă de a păstra distanța, unii copii se plâng și de faptul că trebuie să poarte mască patru ore încontinuu. „Nu îmi place, nu prea pot să respir”, spune Andrei. Când simte materialul din care e făcută masca, se sufocă, așa că mama lui a fost nevoită să-i cumpere una de cârpă. Nici colega lui, Andreea, nu e foarte mulțumită de obligativitatea măștii. „La ore ni s-a spus să nu lăsăm masca acasă, că nu ne primește. N-aș vrea s-o port. Nu că nu pot să respir, dar e cald”, povestește copila cu amărăciune.

Profesorii n-au fost pregătiți din timp pentru școala online

scoala la sat in romania

Învățătoarea Aura Pătrașcu predă claselor pregătitoare și a treia

În funcție de situația epidemiologică din școală, localitate sau județ, fiecare unitate de învățământ din țară poate funcționa în baza a trei scenarii. În scenariul verde, toți școlarii și preșcolarii participă fizic la ore, cu respectarea și aplicarea normelor de protecție. În scenariul galben, adică între una şi trei persoane detectate pozitiv cu noul coronavirus la mia de locuitori, prioritate au preșcolarii, elevii din ciclul primar și cei din clasele a opta și a XII-a, în timp ce copiii din celelalte clase trebuie să meargă prin rotație la ore, la una sau la două săptămâni. Dacă-n localitate sunt depistate pozitiv mai mult de trei persoane la mia de locuitori, se trece în scenariul roșu, adică se pune lacăt pe școli și se fac lecții online.

Cadrele didactice din Merișu și Mărunțișu spun că școala online n-ar fi fost o mare problemă, dacă ar fi existat cursuri de formare care să le pregătească în sensul ăsta. Doar că, în primăvară, când a fost instituită starea de urgență și școala a trecut exclusiv în online, n-a fost timp de așa ceva. Au învățat din mers și au improvizat grupuri de lucru pe WhatsApp sau pe Facebook Messenger.

Publicitate

De asta ar vrea să profite cât mai mult de timpul pe care-l petrec acum în sălile de clasă. În primăvară, stăteau conectate de dimineața până seara, în funcție de ce program avea părintele care deținea telefonul cu Internet. În plus, tot procesul de lucru era foarte greoi. Cadrele trimiteau temele și exercițiile pe WhatsApp, le primeau făcute seara, la opt, nouă, când se întorceau părinții acasă.

„La ora 11 seara, eu corectam teme. M-a terminat la ochi perioada aia, a trebuit să-mi trec WhatsApp-ul pe laptop, să am cât de cât ecranul mai mare”, povestește Gheorghița Stancu, directoarea celor trei structuri școlare ale comunei.

„Noi, pe timpul verii, trebuia să facem formare. Să știm la ce să ne așteptăm. Abia acum au început un curs. Întâmplător suntem noi și încă două școli din Dâmbovița care participăm. În primăvară n-am avut nimic, nimic”, adaugă Aura.

Inspectorul Școlar General al județului, Sorin Ion (fost candidat PNL la președinția Consiliului Județean), susține că au existat de la începutul epidemiei astfel de cursuri, doar că s-au făcut în sistem de voluntariat, pentru că atunci nu exista buget pe așa ceva și formatorii nu puteau fi plătiți.

„Acum am găsit o sursă de finanțare extrabugetară, ne ajută clubul Rotary Târgoviște (n.r. organizație a oamenilor de afaceri). Ne plătește formatorii și cursurile merg în continuare.”, spune inspectorul. Conform datelor Inspectoratului Școlar Județean (ISJ), din cinci mii de profesori/învățători câți sunt în județ, opt sute au declarat că ar avea nevoie de formare. Din primăvară până acum, au fost formate vreo patru sute de cadre didactice. Deci mai e mult până departe.

Publicitate

„Depinde și când s-au înscris, când au putut fi programați. Important e că se face. Acum sau mai târziu, e bine că se face”, explică inspectorul șef.

Școlile din Costeștii din Vale nu au primit încă tablete

scoala la sat in romania

Elevi studioși din Merișu se bucură de școala analog

Cu sau fără formare, dacă localitatea intră azi sau mâine în scenariul roșu, e foarte posibil ca școala online să se desfășoare în aceleași condiții precare ca atunci. Copiii n-au primit încă tablete din partea statului român, deși, în august, ministrul Educației Monica Anisie semna un ordin prin care aproba, prin programul Școala de acasă, achiziționarea și distribuirea a peste 250 de mii de dispozitive necesare învățământului online pentru elevii „din medii defavorizate”. Pentru a beneficia de un astfel de device, părintele sau tutorele legal trebuie să facă o cerere scrisă în care declară pe proprie răspundere că nu deține niciun dispozitiv electronic cu conexiune la Internet.

Dispozitiv electronic cu acces la Internet poate fi și un smartphone amărât produs în 2012. Unele familii din comună dețin un singur astfel de telefon. În unele cazuri, acesta trebuie împărțit între doi sau mai mulți copii, în funcție de mărimea familiei. E situația în care se află și Marcela Bădulescu, mama unei fetițe din Mărunțișu. Cealaltă fată a ei e la liceu și învață în Titu, un oraș din apropiere. În primăvară au trebuit să lucreze amândouă cu același telefon.

„Norocul era că una lucra dimineața, cealaltă după amiază. Dar avem un telefon vechi și nu merge mereu bine, se blochează. Aveam și un laptop prin casă, dar nu-i mai găsim încărcător, că e model vechi”, spune Marcela.

scoala la sat in romania

Așa arată o oră distanțată social în Școala Primară Mărunțișu din Costeștii din Vale

Duminică, rata de infectare la mia de locuitori trecea de 1,5 în aproape jumătate din localitățile județului Dâmbovița. În alte șase ea a trecut de trei la mie. „Noi am avut trei persoane în izolare. E bine la noi, n-avem probleme deosebite”, spune primarul comunei. Dar dacă Costeștii din Vale va avea vreodată soarta unor sate dâmbovițene precum Dobra, care a fost băgat în carantină acum două săptămâni, copiii vor avea nevoie urgentă de tabletele promise încă din august.

Într-un răspuns telefonic acordat VICE, inspectorul șef al județului a declarat că tabletele pot veni din trei surse. În primul rând, prin programul ministerului, Școala de Acasă. De acolo ar trebui să vină 5143 de dispozitive pentru toată Dâmbovița, dar totul depinde de furnizor, care momentan are probleme cu procesarea comenzilor ce vin din toată țara, susține Sorin Ion.

Publicitate

În plus, formularea „mediu defavorizat” din hotărârea de guvern privind aprobarea programului e cam vagă. În Costeștii din Vale, spune el, din aproximativ trei sute de elevi, 124 sunt considerați venind dintr-un mediu defavorizat, iar dintre aceștia, 113 nu dețin un echipament potrivit pentru învățământul online, potrivit datelor pe care le deține inspectoratul.

În caz că cineva rămâne neacoperit de programul Școala de acasă, există o hotărâre de guvern care îi dă lui Sorin Ion posibilitatea de accesa fondul de rezervă al guvernului pentru a cumpăra echipamente electronice, măști și dezinfectanți, ca apoi să le distribuie către școlile în nevoie.

„Numai că, o să dureze, abia am demarat procedurile de achiziție. Suma e mare și trebuie să facem licitație deschisă. Mai devreme de o lună și jumătate nu le putem avea”, spune șeful inspectoratului județean.

A treia sursă ar putea fi chiar autoritățile locale. Cum încă nu primise nimic de la centru, primarul din Costeștii din Vale n-a mai așteptat și a dat comandă de 140 de tablete prin Telekom. „Deocamdată, se bâjbâie cu tabletele în România. Ce există este în număr foarte mic. Eu am comandat tablete performante, în acord cu ce a recomandat ministerul Educației”, susține el. Dacă te gândești că în București - oraș deja aflat în scenariul trei - tabletele ajunseseră la inspectorate, dar nu fuseseră distribuite, graba edilului liberal e de înțeles.

Pe lângă cele 140 de tablete, Matei Toma va încerca să cumpere încă 20 prin fonduri europene. Cert e că, momentan, nicio școală din Costeștii din Vale nu a primit tablete. Probabil va mai dura, ținând cont că acestea vor veni tocmai din China. „Termenul de livrare e de două luni”, zice primarul. Două luni înseamnă enorm, mai ales într-o perioadă în care România înregistrează aproape zilnic un nou record de îmbolnăviri, iar tot mai multe județe și localități intră în scenariul roșu de activitate didactică.

Editor: Ioana Moldoveanu