epidemiolog, infectare cu coronavirus in bucuresti, coronavirus, risc de coronavirus
Știri

Am mers cu un epidemiolog în cinci zone aglomerate din București, ca să-ți arăt unde există riscul să iei coronavirus

Balustrade, bare de susținere, tejghele, astea sunt cele mai riscante suprafețe de unde te poți contamina.
25 Iunie 2020, 8:22am
Totul despre COVID-19 care ne-a mâncat zilele și lunile în ultima vreme.

Deși numărul infectărilor a crescut considerabil în ultimele două săptămâni, autoritățile au dat înainte cu măsurile de relaxare pandemică. Din 15 iunie încoace, poți merge din nou în mall-uri, săli de fitness și de păcănele, cu precizarea că trebuie respectate anumite măsuri de prevenire. Drept urmare, țara pare să fi revenit la normal. Traficul e aproape la fel de aglomerat ca-n „vremurile bune”, mulți oameni au revenit la muncă, transportul în comun începe să aibă același flux de călători pe care-l avea înaintea stării de urgență, iar companiile aeriene și-au reluat zborurile către și dinspre mai multe țări (pentru care a fost eliminată nevoia de a mai sta în carantină la întoarcere).

Pentru a evalua riscurile de răspândire a virusului odată cu relaxarea regulilor și revenirea la normalitatea ante-pandemică, am mers să inspectez cinci locuri și instituții cu potențial de aglomerare ale Capitalei: Metrou Piața Unirii, AFI Cotroceni, Gara de Nord, Aeroportul Otopeni și Casa de Pensii a Municipiului București. Pentru o evaluare cât mai avizată, m-a însoțit Victor Ionescu, medic rezident epidemiolog și asistent de cercetare la Institutul Național „Victor Babeș”, cu stagii la spitalul Matei Balș, DSP București și Spitalul Universitar de Urgență București. A făcut un top al locațiilor vizitate, de la cea mai bine protejată zonă, la cea mai riscantă.

1. Casa de Pensii a Municipiului București

18 iunie, ora 9:00

Fiecărei persoane i se deschide ușa și este ghidată pe un circuit, în funcție d eunde are treabă Fotografie de Eli Driu

La intrare, un nene îi ghidează pe vârstnici și le deschide ușa, deși ar putea să-i facă treaba și-o piatră. „E bine, în felul ăsta nu mai trebuie să atingă mulți oameni mânerul”, remarcă Victor. Pe ușă sunt lipite afișe care informează publicul despre regulile ce trebuie respectate.

Dăm să intrăm, paznicul ne întreabă unde avem treabă, îi spunem că vrem să ne plătim contribuțiile. Ne deschide ușa și informează alți doi paznici dinăuntru că trebuie să mergem la casierie. Aceștia mă prind cu masca pe bărbie și mă îndeamnă s-o urc pe față. Apoi ne este luată temperatura și suntem pulverizați cu spirt pe mâini. Totul e în regulă, așa că suntem îndrumați către casierie, care-i la parter.

Locul nu-i aglomerat, oamenii păstrează distanța și poartă măști. Nu ni se dă voie să ieșim pe unde am intrat, ci prin spatele clădirii. „Sunt cei mai atenți și pro-activi paznici pe care i-am văzut până acum”, mărturisește epidemiologul odată ce părăsim clădirea. E foarte încântat de circuitul creat de autorități. Prin faptul că oamenii intră printr-un loc și ies prin altul, scade șansa de a se întâlni între ei și de a-și pasa virusul.

Sigur, există și aici riscuri. De pildă, dacă un angajat e asimptomatic și plimbă hârtii prin clădire, coronavirusul ar putea ajunge lejer de la o persoană la alta. De asemenea, Victor crede că angajații care manevrează mulți bani ar trebui testați periodic, iar tejgheaua de la casierie și mesele pe care se completează cereri ar trebui dezinfectate frecvent.

Ne întoarcem în afara clădirii, unde s-a format o coadă de oameni în vârstă. Medicul remarcă o ultimă mică problemă: „Când sunt mai mulți la coadă afară și gardianul e absent, văd că tind să se agrege în același loc, să vorbească între ei cu măștile pe bărbie. Aici e o problemă.”

Nota epidemiologului: 9/10.

„Cred că e foarte ok ce se întâmplă aici. Dacă se dezinfectează suprafețele periodic, iar paznicii continuă să fie atât de vigilenți, n-ar trebui să fie probleme.”

2. Mall AFI Cotroceni

16 iunie, ora 14:30

Când ajungem la mall, parcarea e deja plină. La intrare, ne întâmpină mai multe afișe care informează clienții despre regulile de prevenire și distanțare. Nu ai voie fără mască, așa că ne conformăm și le urcăm pe față. Liftul care duce către zona comercială poate fi ocupat de maximum doi oameni, cu o distanță de doi metri între ei. Un mesaj lipit lângă butonul de chemare asigură clienții că suprafața este dezinfectată zilnic.

Odată ajunși în zona comercială, trecem de un termometru care aduce mai mult a detector de metale. Avem sub 37 de grade Celsius, așa că paznicul ne lasă să trecem. Victor face o primă evaluare: în ciuda parcării ticsite de mașini, mall-ul în sine nu e deosebit de aglomerat, ceea ce permite cu ușurință păstrarea distanței ideale de 1,5 metri. „Dacă facem parte din aceeași familie sau locuim în același loc, putem să stăm mai apropiați”, spune Victor. Spațiul nu e foarte îngust, pare să fie și ventilat, iar majoritatea oamenilor poartă măști, fapt ce scade considerabil riscul de transmisie către alții.

Majoritatea oamenilor poartă măști

Un prim risc pe care-l vede sunt băncile, pentru că, cu cât stai mai mult pe loc, cu atât crește riscul de a contracta virusul, mai ales dacă sunt și alții prin preajmă. „Dacă staționezi peste 15 minute, la distanță mai mică de doi metri, ești definit drept contact apropiat, după cum zice și DSP-ul”, îmi explică Victor. În schimb, când mergi, șansele de a te infecta scad, pentru că nu rămâi mult timp în același mediu și mai schimbi aerul. Din fericire, însă, pe bănci sunt lipite mesaje care îi îndeamnă pe clienți să păstreze distanța între ei.

Epidemiologul, autorul și distanțarea socială

Un vânzător de covrigi pe bicicletă nu poartă masca cum trebuie. Ținând cont de contactul direct dintre el și client în timpul unei vânzări, riscul de infectare e relativ crescut. Totuși, Victor îmi atrage atenția că produsele sunt acoperite de un geam de sticlă, deci sunt oarecum ferite de eventuali stropi cu încărcătură virală.

Magazinele de haine anunță prin afișe că suprafețele sunt dezinfectate pe tot parcursul zilei. Cele mai expuse sunt mânerele, umerașele și cabinele de probă. Pe textile încă nu se știe cât rezistă virusul (unele studii indică maximum o zi), dar Victor nu crede că se impune spălarea hainelor cumpărate din mall. Cel mult, dacă ești ipohondru, poți comanda online.

Restaurantele din food court dau doar la pachet, iar locurile de joacă sunt închise. Ceea ce e foarte bine, pentru că virusul ar putea fi răspândit atât de copii, prin suprafețele locului de joacă, dar și de părinții care se strâng pentru a-i supraveghea și-n timpul ăsta leagă conversații cu necunoscuți.

În rest, zone care prezintă potențial de contaminare sunt peste tot: bancomate, bănci, touchscreen-uri informative, saloane de manichiură. În cazul celor din urmă, unde există un contact fizic prelungit, epidemiologul crede că ar fi ideal ca angajatele să poarte măști FFP2, pentru că oferă un grad sporit de protecție împotriva clientelor infectate care nu prezintă simptome.

Nota epidemiologului: 8,5/10.

„Nu văd ce ar putea face în plus și nu fac. Au dezinfectant peste tot, iau temperatura la intrare, o problemă ar fi că mai vezi uneori persoane fără mască, dar e bine că paznicii le atrag atenția.”

3. Aeroportul Otopeni

17 iunie, ora 15:00

Cortul de așteptare din afara aeroportului

La Otopeni nu intri în zona de plecări a aeroportului fără bilet. În schimb, afară există un cort de așteptare pentru zborurile pentru care n-a fost încă anunțată începerea check-in-ului. Oamenii stau pe niște bănci similare cu ce ai fi găsit înăuntru, doar că între ei e lăsat un loc liber.

Un monitor plasat afară îi anunță pentru ce zboruri se face check-in-ul și felurile în care pot oamenii să oprească Covidul. Un difuzor anunță constant necesitatea de a purta măști. „Nu știu cât de atenți sunt oamenii la mesaje, dar aeroportul își face treaba”, observă Victor.

Există și puncte vulnerabile, totuși. De exemplu, automatele de băuturi, de măști și dezinfectante, care sunt plasate lângă scaune. Atâta timp cât oamenii își dezinfectează mâinile după ce cumpără ceva, ar trebui să fie destul de safe. Odată ajunși înăuntru, însă, lucrurile se complică.

„La security check ar putea fi o zonă sensibilă, că acolo stau de obicei unii lângă alții. Apoi la Pașapoarte și la Duty Free”, spune epidemiologul.

La Sosiri ai voie în interior. Un semn indică o podea proaspăt dezinfectată. Sunt scaune și aici, dar nu-s foarte populate. Un ecran anunță cursele ce trebuie să aterizeze în următoarele ore, multe dintre ele interne: Iași, Timișoara, Suceava, Cluj, Sibiu. Dăm să intrăm în Carrefour-ul de la subsol, ni se ia temperatura. Găsim câțiva oameni care nu poartă măști și nu respectă distanța la cozi, dar asta e o chestie deja comună pentru hipermarket-uri.

În sala principală de așteptare, oamenii sunt mult mai agregați. Unii nu poartă măști sau le țin sub bărbie, deși spațiul e închis.

„Problema e că vor aștepta destul de mult să aterizeze avionul. Ar fi fost oportună și aici existența unor scaune în exterior. Era loc. Sper că nu se va mai aglomera. E deja cam la limită. Și nici nu pare foarte aerisit locul”, spune Victor.

Culoarul ce dă către Plecări e plin de scaune goale, deci aglomerația din sală ar putea fi evitată, dacă oamenii ar fi îndrumați de paznici să stea aici sau pe scaunele de la subsol. „Ori că stau un etaj mai sus, ori mai jos, tot aia e, nu văd de ce au trebuit să se adune toți în sală”, spune Victor.

Barele de sprijin, unele dintre cele mai riscante suprafețe

Suprafețe cu potențial de infectare: balustradele scărilor, barele pe care se sprijină rudele călătorilor în timp ce așteaptă, automatele de mâncare și băuturi, ecranele și butoanele bancomatelor, plus panourile informative. Victor crede că ar fi indicat să ne curățăm mâinile după ce interacționăm cu astfel de obiecte. Din păcate, nu vedem prea multe dispensere de dezinfectant.

Nota epidemiologului: 8/10.

„Se prezintă destul de bine, la terminalul de sosiri ar mai fi de lucru, oamenii ar trebui dispersați, să li se aducă aminte că există mai multe opțiuni pentru ei și că trebuie să poarte mereu masca.”

4. Metrou Piața Unirii

16 iunie, ora 17:30

Haine expuse la metrou

Intrăm pe la Unirii 1, unde tronează niște magazine de haine cu articolele expuse. Pe lângă ele trec zilnic mii de oamenii, unii dintre ei poate le ating, ceea ce poate reprezenta un risc, crede doctorul.

Puțin mai încolo, se întinde o coadă la abonamente pentru studenți. Toți poartă măști și păstrează o distanță respectabilă între ei. De altfel, nici nu poți coborî pe peron fără a purta mască. Ceea ce are foarte mult sens, pentru că, fiind un spațiu închis, riscul de răspândire este automat mai mare decât la Gara de Nord.

„E multă lume, un flux constant de oameni. În epidemiologia de spital există așa numita hartă a riscurilor, pe care poți stabili zone mai roșii/mai critice și zone verzi. La aparatele de validare a cartelei, ar putea fi o zonă roșie, pentru că există un potențial mare de aglomerare”, explică Victor. Periculos e și pasajul care face legătura între Unirii 1 și Unirii 2. Totuși, e bine că oamenii-s mascați și circulă, nu stau mult în în spațiul ăsta închis. Asta până se vor întoarce corporatiștii la muncă și, la orele de vârf, pasajul va fi străbătut din nou în ritm de melc.

Pasajul dintre Unirii 1 și Unirii 2

Până atunci, peroanele și trenurile rămân mai periculoase, pentru că acolo se staționează ceva mai mult. Face o trecere-n revistă a celor mai periculoase suprafețe: balustradele scărilor, banda de care ții când mergi pe scara rulantă, plus scaunele, barele și mânerele din trenuri. Așa că ai grijă și nu uita să iei dezinfectantul cu tine când mergi cu metroul. Pentru cei care-și dau măștile jos, par să existe soluții: Poliția, care-i destul de prezentă și vigilentă aici, spre deosebire de Gara de Nord.

Din metrou, oamenii ies destul de buluciți, dar Victor nu prea vede ce s-ar putea face în privința asta, pentru că nu depinde doar de Metrorex. O soluție ar fi ca angajatorii să cheme oamenii la muncă la ore diferite, ca să nu se mai intersecteze atâția între ei. Sau i-ar putea lăsa în continuare să lucreze de acasă. Totodată, epidemiologul crede că s-ar putea crea niște circuite: de exemplu, cei care care vin spre Unirii 1 să coboare pe o scară, iar cei care se îndreaptă către pasaj și Unirii 2, să urce pe cealaltă. „Dar e greu să faci un circuit acolo unde n-a fost gândit de la bun început”, concluzionează.

Nota epidemiologului: 7,5/10.

„E bine că se poartă măști, dar ăsta e locul în care ar trebui să se vadă cel mai bine solidaritatea noastră: avem ori alternativa de a respecta anumite reguli, ori de a se închide transportul în comun, ceea nu cred că ne dorim.”

5. Gara de Nord

16 iunie, 16:00

Intrăm dinspre Calea Griviței, pe intrarea ce dă către casa de bilete. E nepăzită, nu ia nimeni temperatura, nu există dezinfectant sau afișe cu informații despre COVID și măsurile de prevenire (doar la intrarea dinspre Piața Gării de Nord am găsit). Pe jos sunt semne care indică ce distanță ar trebui să existe între oameni, dar în zona casei de bilete sunt cozi și distanțarea socială nu există. Mulți călători au ales să poarte măștile doar pe bărbie. Alții nu au deloc. La fel și angajatele. Deși un geam le protejează de clienți, există riscul ca virusul să fie transmis prin bilete sau bani, observă epidemiologul.

Oameni fără măști în Gara de Nord

Pericolul dat de aglomerație este amplificat de ventilația insuficientă. Se face foarte cald și riscul să-ți dai jos masca crește. Cam jumătate dintre oamenii pe care-i vedem nu par să fi rezistat. La fel și paznicii. Dacă-n mall erau esențiali, pentru că îndemnau clienții să respecte regulile, aici nici măcar ei nu le prețuiesc, de parcă ar fi făcute să te îngrădească, nu să te protejeze.

Gardieni fără măști

Afară, în zona restaurantelor și a magazinelor, aglomerația e și mai vizibilă. Deși mesele sunt la doi metri una de alta, deci riscul de a respira același aer cu niște necunoscuți scade, „spațiul e cam acoperit și închis, nu prea e ce trebuie”, remarcă epidemiologul.

La un moment dat, sosește trenul de Brașov. Oamenii coboară buluc, dar măcar poartă măști. „Dacă aș fi fost în locul lor, aș fi așteptat, nu m-aș fi înghesuit să ies cu toată lumea deodată”, mărturisește specialistul.

Din buletinele de analize pe care Victor le-a văzut cât a lucrat la Matei Balș, în aproape un sfert dintre cazuri nu era cunoscută sursa infectării. „Ideal ar fi să se știe cât mai multe surse. În Coreea de Sud sau Hong Kong, sunt coroborate date din aplicații, astfel încât autoritățile să vadă cu cine te-ai întâlnit sau intersectat”, spune epidemiologul. Până autoritățile se dumiresc și la noi cum e cu digitalizarea, Gara de Nord candidează cu succes la titlul de sursă necunoscută, în care cu greu ai putea găsi contacții.

Nota epidemiologului: 6,5/10.

„Sunt multe lucruri de îmbunătățit: gardienii ar putea fi mai atenți la purtarea măștii, ar trebui să existe mai multe dispensere de dezinfectant, mai multe anunțuri și mai multe case de bilete deschise, pentru a micșora cozile.”

Editor: Ioana Moldoveanu