Știință și tehnologie

Schimbările climatice accelerează răspândirea virusului Nilului de Vest

Vestea bună e că imunitatea poate lupta împotriva efectelor unei secete.

de Kaleigh Rogers
13 Februarie 2017, 2:00pm

În caz că nu erau destule motive să ne panicăm în privința schimbărilor globale, iată încă una: un nou studiu arată că acestea grăbesc răspândirea virusului Nilului de Vest. Super.

Virusul Nilului de Vest, care e transportat de păsări și se transmite la oameni prin țânțari, a fost detectat prima oară în Statele Unite în 1999 și, de atunci, a provocat zeci de mii de cazuri de boală și două mii de decese. Dar e greu să prezici unde și când va izbucni. Așa că o echipă de cercetători a colectat de curând niște informații despre epidemii ca să vadă ce rol au avut schimbările climatice asupra răspândirii virusului.

Cercetătorii au colectat informații despre boală din 1999 până în 2013 și le-au comparat cu mai mulți factori ecologici, printre care temperatura și precipitația. Au trecut cifrele printr-un model predictiv ca să vadă care dintre factorii de mediu au avut un impact asupra numărului de cazuri ale bolii.

Au descoperit că seceta – care a devenit mai severă din cauza schimbărilor climatice – a crescut numărul de persoane infectate cu virusul Nilului de Vest, conform studiului publicat în Proceedings of the Royal Society B. Asta le poate părea contraintuitiv celor care știu că țânțarii au nevoie de apă ca să se înmulțească, dar Sara Paull, autoare principală a studiului și cercetătoare la Centrul de Cercetări Atmosferice, mi-a zis că problema e ceva mai nuanțată.

Citește și: Un studiu arată că oamenii pot fi „vaccinați" contra știrilor false și dezinformării

„Am descoperit că seceta nu avea niciun efect asupra abundenței țânțarilor – nu creștea și nici nu scădea populațiile de țânțari. Seceta influența virusul Nilului de Vest prin creșterea procentului de țânțari infectați cu virusul. Practic, dacă e foarte secetos, se infectează mai mulți țânțari."

Paull mi-a zis că există mai multe teorii. Una dintre ele ar fi că, având mai puține resurse de apă la dispoziție, țânțarii și păsările au șanse mai mari să intre în contact unii cu alții, iar țânțarilor le e mai ușor să ia virusul. O altă teorie e că lipsa de apă stresează sistemul imunitar al păsărilor și le face mai susceptibile la virusul Nilului de Vest sau le lungește boala. Cercetătorii prezic că, dacă schimbările climatice vor cauza și mai multă secetă, rata bolii în Statele Unite s-ar putea dubla, cel puțin inițial.

Dar Paull și colegii ei au mai descoperit și că efectele secetei pot fi influențate de un factor și mai puternic: imunitatea. Când cineva ia virusul, corpul bolnavului dezvoltă o imunitate naturală la boală. Dacă mai mulți oameni din regiune au această imunitate, seceta nu are atâta efect.

Citește și: Trebuie să renunțăm să mai ardem petrol și cărbune până în 2050 pentru a stopa o încălzire globală de proporții catastrofice

Paull mi-a zis că această descoperire ar putea ajuta organizațiile care se ocupă de sănătatea publică să se pregătească pentru posibile izbucniri de epidemii: dacă zona în care locuiești e afectată de o secetă puternică și n-a fost lovită niciodată de Nilul de West, poți lansa o campanie de educare sau de eliminare a țânțarilor.

Dar nu putem extrapola aceste descoperiri și la alte boli, cum ar fi virusul Zika, pentru că sunt prea multe variabile în joc.

„Țânțarul care transmite Zika are o cu totul altă biologie", a zis Paull. „Dar e bine ca publicul să știe  că temperatura, climatul și precipitațiile, influențate de schimbările climatice, au un efect asupra epidemiilor."

Urmărește VICE pe Facebook .

Traducere: Oana Maria Zaharia

Tagged:
épidémie
incalzirea globala
schimbari climatice
seceta
tantari
virusul nilului de vest