Sasa Kovacevic: eutanasie, mântuire, socialism

În mod ciudat, după ce îți petreci toată ziua pe bloguri de modă, pescuind portofoliu după portofoliu cu haine stupide de căcat, ridicate în slăvi ca și când ar avea vreo importanță, pentru că „de data asta designerul și-a asumat un mare risc și a ales să folosească mătase în loc de lână”, sau așa ceva, ajungi să te plictisești de-ți stă mintea-n loc. Cred că are de-a face cu faptul că în esență majoritatea designerilor nu fac altceva decât să-i imite pe ceilalți designeri, astfel încât odată ce-ai văzut o bluză Oxford, le-ai cam văzut pe toate. Închipuiți-vă cât m-am bucurat când am dat peste pozele unei colecții intitulate Apocalypse de o mărcă numită Sadak, care arată de parcă niște demoni cu simțul modei au tras cu materiale prin parametrii timpului în niște modele cu tatuaje faciale. Să ne înțelegem, eram al naibii de fericit. Fondatorul mărcii Sadak și singurul ei designer e Sasa Kovacevic; întâmplător, acest nume îl poartă mai atât un star pop sârb cât și cu un fotbalist sârb. Firește că și el e tot sârb, dar acum e stabilit în Berlin, unde produce pe cont propriu modele de îmbrăcăminte  cât să-i ajungă pentru o întreagă armată.

VICE: Zici că la baza conceptului Sadak stau „tradiția, etnografia, antropologia, istoria și îmbrăcămintea.” Ce naiba înseamnă asta?

Sasa Kovacevic: Păi toate ideile mele provin din trecutul meu cultural și baza cercetărilor făcute pentru noile colecții sunt etnografia și cărțile de istorie. Viziunea mea creativă e definită de jocul dintre ambiguitateaimprimeurilor, a formelor și a referințelor estetice, înrădăcinate  într-un context istoric, social și tradițional specific.

Uite, ador hainele, dar poți să-mi explici cumva mai simplu, te rog?

Spre exemplu, I’m A Good Socialist [Sunt un socialist cumsecade] a fost proiectul meu de absolvire și a început printr-o cercetare a socialismului din fosta Iugoslavie.  Am aplicat ideile aflate astfel pentru a realiza o micro-națiune ficțională proprie, numită Ex-Land. Constituția acestei „noi națiuni” este exprimată în întregime prin moda sa.  „Legile” din Ex-Land sunt comunicate prin intermediul impresiilor și simbolurilor „socialiste” create pe haine.

Uau, beton. Mai dă-mi niște exemple, astea-s uimitoare.

Păi, ă, Lapot se referă mai mult la tradițiile culturale mitice, bazate pe tradiția sârbească de a ucide pe cel mai vârstnic membru al familiei în momentul în care devine atât de bătrân încât se transformă într-o pacoste pentru familie. Fiecare dintre cei ce se aflau în casa de desfășurare purta cele mai bune haine pe care le avea, inclusiv cel care urma să moară. Cred că această colecție reprezintă toate acestea, în timp ce menține o abordare la modă evidentă, cu materiale texturate lucioase, finisaj pe măsură, etc.

Asta-i oarecum incredibil și amuzant în același timp. Altceva?

Klephtis se bazează pe povestea revoltelor clefților. Clefții erau niște bandiți naționaliști și oameni de munte războinici care locuiau în zona rurală a Greciei și luptau împotriva ocupației Greciei când aceasta făcea parte din Impreiul Otoman. Majoritatea clefților au participat într-o anumită măsură la Războiul de independență al Greciei. Așadar, pentru a putea extrage o nouă perspectivă din povestea asta, am cercetat situația politică de atunci a regiunii și am căutat costumele grecești tradționale corespunzătoare de la începutul secolului al nouăsprezecelea.

OK, acum îți înțeleg perfect declarația de misiune.

Da? În esență, toate ideile mele sunt specifice zonei balcanice și a fostei Iugoslavii de unde provin. În afară de asta, colecțiile mele se disting prin schema de culori și imprimeurile deosebite.

Așa e, prima oară când am dat peste lucrările tale a fost în portofoliul Apocalypse SS12 Daniel Bolliger, care-i într-adevăr diferit. Ce te-a inspirat pentru acea colecție?

Povestea apocalisei din Cartea revelațiilor, ultima carte din Noul Testament. Am preluat niște idei din povestea revelației și am încorporat propriile creații textile, după cum se vede în poze. Le numesc „Veșmintele mântuirii, hainele bucuriei” deoarece întreaga colecție se referă la cât de strâns legate între ele sunt apocalipsa și extazul. Modelele vin ca o evocare suprarealistă atât a mântuirii cât și a transcendenței, dar și ca o reprezentare mixtă între sisteme de credință vechi de secole și știința fantastică postmodernă. Destul de curios e că  în martie 2011 am fost invitat să prezint hainele la săptămâna modei de la Tokyo când au avut loc, după cum bine știm toți, începuturile unei adevărate apocalipse – tsunami-ul și cutremurul – așa că nu m-am mai dus.

Asta-i cam înfricoșător. Că tot veni vorba de apocalipsă, te-ai interesat de 2012 și calendarul mayaș și de toate astea?

Nu, nu chiar. Nu știu nici pe departe atât de multă istorie mayașă pe cât știu bizantină, așa că mă rezum la asta.

Influența bizantină e cea care a făcut colecția Apocalypse să pară relativ diabolică?

N-ar trebui să arate deloc diabolică. Ar trebui să reprezinte liniște și bucurie spirituală.

Klephtis

A, scuze. OK, atunci care-i rolul influenței bizantine în cadrul colecției?

Păi, am făcut o cercetare despre vestimentația bizantină, dar și în legătură cu vestimentația călugărilor ortodocși din est. Călugării ortodocși duceau vieți foarte stricte și scopul lor central era să se roage pentru lume și pentru salvarea umanității. În ortodoxia estică, sutana interioară – isorassa - și căciula catifelată monastică – skoufos-ul – sunt prima parte a obiceiului monastic ortodox, care are un singur stil general. Deci ideea era să adaug imprimeuri digitale ale unei apocalipse pe sutanele negre isorassa.

Uau, acum totul capătă sens, dar e incredibil de conceptual, așa că iartă-mă dacă mă încurc.

Da, este conceptual, dar moda este un semn al exprimării creative de sine. N-ar trebui să fie o serie de haine și accesorii aruncate la întâmplare, motiv pentru care întotdeauna lucrez cu un concept. Pentru mine moda este o artă, nu doar un produs care trebuie vândut.

Deci arta este motivul principal pentru care ai  pus bazele acestei mărci?

Da, cu siguranţă. Deşi eram în mjlocul studiilor, am pus bazele Sadak în 2007, deoarece voiam să creez o marcă care să funcţioneze atât pe post de artă şi teatru, cât şi ca modă.

Chiar, am văzut pozele făcute pe scenă de pe situl tău. De obicei creezi hainele şi apoi construiești reprezentaţia în jurul lor? Sau invers?

Păi reprezentațiile sunt destul de diferite, deci costumele sunt realizate special, pentru fiecare în parte. Spre exemplu, ultima reprezentație pe care am făcut-o a fost alături de coregraful Sidi Larbi Cherkaoui pentru o piesă care se numea TeZukA, deoarece se baza pe personajele manga și de benzi desenate create de nașul anime-urilor și creatorul lui Astro Boy, Osamu Tezuka, însă au fost aduse la viață prin intermediul dansului contemporan cu ajutorul a tot felul de seturi suspendate și a pieselor de artă vie și chestii d-astea, deci am adaptat toate costumele la acea temă.

Tu le-ai făcut pe toate?

Da.

Ce nebunie. Se pare că eşti enorm de prolific. Tu te ocupi de toate aspectele de design ce ţin e Sadak?
Da, însă de anul ăsta o să-mi fac o mică echipă de producţie proprie.

Uau. Asta include tot ce-i etichetat cu negru, roşu şi auriu. Care-i diferenţa dintre fiecare etichetă?

Singura diferenţă dintre etichetele neagre, roşii şi aurii este de preţ. Toate trei aparţin unei colecţii şi unui concept, dar pentru că moda e scumpă am vrut să găsesc o cale prin care să păstrez conceptul în timp ce ofeream o varietate de haine mai ieftine.

Ce nobil din partea ta. În curând vei avea şi accesorii, corect?

Da, acum lucrez la situl meu şi la magazinul online, deci în ianuarie 2012 o să am concepte noi pentru toate chestiile online şi colecţia de accesorii.

Poţi să-mi spui care va fi conceptul?

Nu, din păcate nu-ți pot spune mai multe până când nu văd totul terminat. Tot ce pot să-ți spun e că lucrez cu unul dintre prietenii mei, care-i tânăr și super talentat.

Mișto. Ultima chestie – la ce se referă sigla? Îmi amintește puțin de francmasoni sau de ceva organizație  secretă antică, ceea ce nu m-ar surprinde să fie adevărat după ce am stat de vorbă.

Ha ha. Nu, sigla Sadak e de fapt o variantă stilizată a unei flori antice, care se broda manual pe jachetele fără mâneci purtate ca un fel de costum național în fosta Iugoslavie iar Sadak este numele din antichitate dat acelor jachete.

Traducere: Anca Huzum