FYI.

This story is over 5 years old.

High hui

Se pot vindeca traumele psihice cu Ecstasy?

Cu câteva doze de MDMA şi puţină terapie poţi să treci peste Sindromul Stresului Posttraumatic. Pe tine de ce stres te vindecă pastila de Ecstasy?
29.4.13

MDMA + O cheie dubioasă = S-a terminat cu sindromul de stres posttraumatic? via.

Cercatarea arată că dacă iei o doză ocazională de Methylenedioximetamfetamină (MDMA sau Ecstasy, deşteptule) în tandem cu psihoterapia  îţi poţi îmbunătăţi considerabil starea psihică şi poţi trece mai uşor peste Sindromul de Stres Posttraumatic. O lucrare publicată anul trecut de Michael şi Ann Mithoefer (un psihiatru şi o asistentă, care s-au căsătorit) în Journal of Psychopharmacology a ajuns la nişte rezultate incredibile.

Publicitate

E important de spus că cercetarea asta nu spune c-ar trebui să-ţi dea cu reţetă pastile de Ecstasy. Ci mai degrabă, pacienţii vor primi două doze de MDMA de-a lungul a două sesiuni de terapie de opt ore ţinute la o distanţă de trei sau cinci săptămâni. Acest lucru se întâmplă o singură dată de-a lungul tratamentului şi pentru mulţi dintre pacienţi va fi primul şi ultimul lor contact cu Ecstasy, dar acele trei-patru pastile luate într-o perioadă de opt săptămâni le pot îmbunăţii vieţile.

Cercetarea arată că MDMA funcţionează ca un catalist terapeutic. Scorurile pacienţilor atunci când au fost testaţi pentru unele dintre simptomele stresului posttraumatic precum anxietatea, paranoia, coşmarurile, depresia, arătau o scădere a acestora de 75%. Asta implică o scădere de două ori mai mare decât a pacienţilor care au trecut prin aceeaşi formă de terapie fără drog sau au primit un placebo.

Şi mai important este că, la două luni după tratament, 83% nu mai erau diagnoscaţi cu Sindromul de Stres Posttraumatic, iar la trei – cinci săptămânu după aia, încă se bucurau de beneficiile tratamentului fără să sufere de efectele secundare pe termen lung asociate consumului de MDMA.

Gândeşte-te că antidepresivele standard, aprobate de stat, precum Zoloft sau Paxil au efect doar asupra a 20% de pacienţi care suferă de sindromul ăsta, iar terapia asistată de Exctasy pare ceva din ce în ce mai fezabil. Chiar şi Oprah Winfrey şi-a pus semnătura pe acest proiect.

Publicitate

În urma succesului cercetării lui Mithoefer au început experimente asemănătoare în Elveţia, Anglia, Australia, Israel şi – săptămâna trecută, după doi ani de inspecţii nesfârşite şi blocaje electorale – nouă grame de MDMA pur au sosit în Canada.

Dr. Andrew Feldmar, un psiholog din Vancouver va începe cu un grup relativ mic (12 oameni) format din soldaţi, poliţişti şi victime ale atacurilor sexuale, care suferă de Sindromul Stresului Posttraumatic şi asupra cărora nu au funcţionat alte metode de tratament.

Hopurile peste care a trebuit să treacă Dr. Feldmar ca să aducă nouă grame de MDMA în ţară (pe care ar fi putut să le ia uşor de la un dealer) sunt aproape comice. La doi ani şi jumătate după ce-a fost aprobat studiul oficialităţile încă făceau drumuri de la Ottawa la Vancouver ca să inspecteze farmacia under urmau să fie depozitat cele nouă grame, în spatele unui strat de sticlă antiglonţ, într-un seif sudat de podea. După cum le-a spus Feldmar celor de la CBC „E ca şi cum tot oraşul Vancouver abia aştepta să vină alea nouă grame în ţară ca să le fure…cred că şi ăia de la Fort Knox făceau mai puţin scandal pentru doza asta.”

Când lucrează cu pacienţi care suferă de sindromul ăsta, el defineţte trei conexiuni importante care trebuie să fie realizate: În primul rând, pacientul trebuie să se simtă în siguranţă la acel moment. În al doilea rând, pacientul trebuie să fie în stare să accepte acele amintiri dureroase şi să-şi permită să le deplângă. Iar în al treilea rând, prin primii doi paşi pacientul trebuie să reia contactul cu lumea şi să stabilească un raport de empatie şi încredere cu terapeutul cu care comunică.

Publicitate

El spune că MDMA are un rol în toate cele trei stadii ale terapiei alături de efectele perceptibile ale drogului: „MDMA are trei efecte majore, dacă e luat cum trebuie. În primul rând îţi deschide capacitatea de a simţi. În al doilea rând te aruncă în prezent şi faci viitorul şi trecutul să nu pară importante, iar în al treilea rând, pentru unii oameni, e prima dată când nu vor simţi ruşine.”

Experimentele vor urma metoda lui Mithoefer, aşa cum Feldmar o descrie în cadrul unei sesiune de psihoterapie: „Ecstasy a fost creat ca un empatogen, el creşte capacitatea unei persoane de a empatiza. Dacă eşti terapeutul meu, eu s-ar putea să am impresia că în spatele feţei tale stă chipul persoanei care m-a abuzat. Practic nu am încredere în nimeni din cauza trecutului. Totuşi, dacă iau ecstasy, uit asta, nu mă mai îngrijorează viitorul, mi se deschide sufletul şi deodată văd că eşti o persoană care-mi vrea binele. Astfel, pentru prima dată de când am fost traumatizat, voi forma o conexiune cu tine prin care mă voi simţi în siguranţă.”

În stereotipuri Sindromul de Stres Posttraumatic e asociat cu traumele războiului, aşa cum au fost percepute de veteranii trecuţi prin lupte violente. Dar cu toţii începem să realizăm (parţial datorită acestei cercetări) că acest sindrom nu afectează doar oamenii care au trecut prin război, terorism sau accidente violente. El îi afectează şi pe cei care au suferit în tăcere: victimele violenţei familiale, ale atacurilor sexuale sau ale altor evenimente stresante care se petrec în această lume haotică şi neiertătoare.

Dacă aceste cercetări continuă să dea rezultate bune, am putea spera ca medicamentul să devină mai accesibil şi că astfel de proiecte vor primi fonduri de la armate, ministere ale sănătăţii şi donatorii din sectorul privat. Indiferent cât de tabu vi se pare la acest moment, dacă MDMA poate fi folosit responsabil ca să vindeci Sindromul Stresului Posttraumatic, transformând această lume oribilă într-una mai frumoasă pentru cei care au suferit în ea, atunci hai cu Ecstasy-ul la psihiatru!

 Urmăriţi-l pe Dave: @ddner

Traducere: Mihai Popescu

Vezi şi documentarul VICE: Iarba din Canada