FYI.

This story is over 5 years old.

Știință și tehnologie

Prima misiune cu pilot pe luna lui Jupiter va fi planificată prin crowdsourcing

Un fost angajat NASA vrea să adune oameni din jurul lumii care să planifice o misiune către Europa, una dintre lunile lui Jupiter.
6.8.13

Obiectivul Europa pe tablă, mulțumim fondatorului Kristian von Bengtson.

La fel ca toți pașii mari pentru omenire, ducerea unui om pe una dintre lunile lui Jupiter trebuie să înceapă cu un pas mic. Și fix asta încearcă să facă Obiectivul Europa. O mică echipă de arhitecți, designeri futuriști, pionieri independenți ai spațiului și chiar și fiul lui Jacques Cousteau, Pierre Yves Cousteau – plănuiește să trimită ființe umane într-o călătorie fără întoarcere pe luna jupiteriană Europa.

Înainte să lanseze nava spațială, lansează o campanie de crowd-researching. Încă nu te poți înscrie ca să mergi mai departe – și inevitabil să mori undeva mai departe – decât a făcut-o oricine până acum. Nu vor pleca în următorul deceniu, dar e posibil să se întâmple în 30 de ani de acum înainte. Sau poate 50? „Dacă nimeni nu începe cercetarea asta, n-o să ajungem niciodată nicăieri,” a spus von Bengtson. „Proiectul acesta e doar începutul”.

Deși nu e cea mai mare lună a lui Jupiter, Europa a primit multă atenție în ultima vreme. Sondele NASA care au zburat prin sistemul jupiterian în anii '70 au dezvăluit că Europa cea acoperită de gheață e unul dintre cele mai fine obiecte din galaxie. Deși e de cinci ori mai departe de Soare decât Pământul, oamenii de știință speculează că sub suprafața înghețată a Europei ar putea fi oceane lichide, încălzite de vulcani subacvatici și de fricțiunea cauzată de gravitația lui Jupiter.

Publicitate

Și oriunde există apă lichidă, există și posibilitatea de a găsi viață. De aceea vrea NASA să lanseze o sondă acolo în 2022 ca să documenteze mediul și tot de aceea e Obiectivul Europa nerăbdător să trimită oameni acolo.

„E corpul din sistemul solar care are cel mai mare potențial de a găzdui viață extraterestră,” a spus von Bengtson. „Avem toate motivele să vrem să mergem acolo.”

A explicat: „Nu se poate merge pe Venus pentru că are o presiune de 93 de bari și ploaie acidă. Marte ține de mileniul trecut. E plictisitor. E doar deșert. Care e următoarea destinație? Jupiter, cu planeta asta frumoasă din gheață.”

Europa e în partea dreaptă, cu o altă lună în stânga ei și Jupiter pe fundal. Fotografie făcută de Voyager 1, via Wikimedia Commons.

Von Bengtson e un arhitect spațial danez și designer care a lucrat pentru NASA și care scrie pentru Wired. În timp ce vorbeam cu el, a devenit tot mai clar că era atras chiar de complexitatea obiectivului Europa – nu e deloc ușor să trimiți pe cineva la milioane de mile depărtare, să aterizeze pe suprafața înghețată, să treci de ea și să explorezi apa de dedesubt.

Când l-am întrebat „De ce Europa?” întâi mi-a vorbit despre posibilitatea de a găsi viață, după care a recunoscut: „Plus că mi se pare cool. Să aterizezi pe gheață? Să penetrezi crusta? Să-ți transformi capsula într-un submarin? Nu e cea mai palpitantă misiune posibilă?” Din punctul de vedere al unui inginer și designer, e greu să nu fii de acord.

Publicitate

Suntem şapte miliarde de oameni pe Pământ. Ar fi uşor să convingem câteva mii să lucreze la acest proiect.

Calculele inițiale ale lui Bengtson estimează că Europa e la 600 de zile distanță – o vizită mult mai practică – relativ vorbind – decât una pe expoplanetele aflate la ani lumină distanță. Sonda NASA Galileo a ajuns pe Jupiter în șase ani, dar sondele călătoresc mult mai lent, încercând să-și păstreze energia și longevitatea. Când ai oameni la bord, ideea e să călătorești cât mai rapid posibil. De exemplu, sonda Agenției Spațiale Europene a ajuns pe Lună într-un an, în timp ce misiunile Apollo au durat trei până la cinci zile.

Desigur, NASA e o organizație condusă de oameni ca von Bengtson, pe care îi încântă să găsească soluții la probleme aparent imposibile. Iar oamenii de la NASA cu care am vorbit mi-au spus că o misiune cu pilot pe Europa e una aproape imposibilă.

De fapt chiar mi-au râs în nas când le-am spus asta.

Fran Bagenal e profesoară de astrofizică și științe planetare la Universitatea din Colorado. A lucrat pentru NASA în timpul misiunilor Voyager și Galileo spre Jupiter, la sonda Galileo, iar de curând e co-investigator în misiunea NASA New Horizons, care a trimis o sondă în 2006 să exploreze Pluto și Centur Kuiper. Mi-a expus , într-un e-mail, dificultățile cu care se confruntă Obiectivul Europa:

A – Locație dificilă – Europa se află la o distanță mare în câmpul gravitațional al lui Jupiter și e nevoie de mult combustibil (=greutate =$$$) și de mult timp (=$$) ca să intri pe orbită în jurul Europei.

Publicitate

B – Radiații – particulele încărcate prinse în câmpul magnetic puternic al lui Jupiter distrug toate dispozitivele electronice. Deci trebuie să ai un scut (=greutate =$$$).

Von Bengtson e foarte conștient de radiații. O singură zi de radiații pe Europa te poate ucide, a spus el. Nu e vreun secret, dar ne putem ocupa de asta. Cum? Asta e o întrebare care își va găsi răspuns în Faza I a Obiectivului Europa. Bine ați venit la „crowd researching”.

Site-ul Obiectivului Europa va avea un forum pe care vor fi postate potențialele dificultăți cu care se va confrunta misiunea și oricine din lume poate încerca să le rezolve. Iar dacă soluția nu e glumă proastă sau o farsă, va apărea pe site și va fi analizată de echipa de specialiști.

Pare nepractic, dacă nu chiar imposibil, dar von Bengtson are toate motivele să fie optimist: a început deja un program spațial de succes cu fonduri obținute online, „Copenhagen Suborbitals.” Motherboard a produs un videoclip cu misiunea în care îi puteți vedea testând rachete homemade pentru a trimite oamenii pe orbită.

„Am reușit să lansăm un program spațial cu ajutorul tuturor celor care au contribuit la el,” a spus von Bengtson. „Multe idei ne vin de la oameni sau citind blogul Wired. Așa că m-am gândit că s-ar putea crea o Fază I pentru misiunea asta pe Europa. În loc să primim fonduri de la oameni, putem primi idei și soluții de la oameni diverși din diferite domenii.”

Von Bengtson speră că după lansarea website-ului, ideea unei misiuni cu pilot pe Europa va aprinde imaginația lumii așa cum a aprins-o pe a lui. Pentru el, e singura modalitate practică de a face ceva atât de nepractic.

Publicitate

„Ideea era să nu fim trei tocilari care se întâlnesc din când în când  să pună la cale proiectul ăsta, pentru că ar fi complet nerealist,” a spus el. „A doua opțiune ar fi fost un proiect prioritar finanțat de guvern. Asta n-o să se întâmple niciodată. Dar cred că e posibil să faci asta dacă îți unești forțele cu toți cei cărora li se pare un proiect interesant și palpitant. E singurul mod prin care poți face asta sau măcar faza de cercetare.”

Poate că mințile reunite ale oamenilor vor putea face designul unei rachete și al unei nave spațiale. La urma urmei, e doar faza de cercetare. Pentru NASA, ideea de a trimite oameni pe Europa e partea cea mai puțin practică.

„Ce rost are să trimiți oameni? Ce lucru pot face oamenii pe care să nu-l facă mai bine un robot?” a întrebat Bagenal. „Iar roboții nu au nevoie să respire, să mănânce, să bea, nu au excreții și nici nu au nevoie să se întoarcă. Roboții au corpuri, ochi, mîini, nas, urechi și creier mai bune ca ale oamenilor.

E expertă și e greu să o contrazici când vorbește despre superioritatea roboților. Dar e dureros să auzi pe cineva spunând asta. Și îl provoacă pe von Bengtson să vină în apărarea speciei noastre fragile și proaste.

Bineînțeles că e mult mai complex să trimiți oameni în spațiu, dar am câteva argumente pentru asta, a spus von Bengtson. „Unul ar fi – știți roboții Spirit și Opportunity de pe Marte? Au fost acolo timp de șapte ani și s-a estimat că au făcut echivalentul a patru săptămâni de muncă umană. Deci roboții au limite.”

Publicitate

Într-adevăr, Obiectivul Europa e încă în stadiul în care nu știe nici măcar cât de mult nu știe, așa că e posibil ca NASA să construiască roboți mult mai buni în timpul în care Obiectivul Europa reușește să construiască o navă spațială. Dar poate că explorarea înseamnă să-ți pui curul în scaun, să vezi lucruri pe care niciun alt om nu le-a văzut și să mori într-un loc în care nimeni n-a mai murit.

„E vorba și de explorarea umană, de a merge acolo,” a spus von Bengtson. Dacă arunci o piatră în grădina vecinului nu înseamnă că ai fost acolo. Doar piatra a fost. E același lucru și aici. Trebuie să mergem acolo ca ființe umane, ca prezență, ca să fim cu adevărat acolo.”

Schițe preliminare de Kristian von Bengtson

Ca ființa umană să ajungă să facă imposibilul, trebuie să aibă așteptări imposibile. „N-aș începe proiectul, dacă n-aș crede că e fezabil”, a spus von Bengtson. “Deci nu cred că nu avem creierul necesar pentru a găsi soluții.”

„Sunt șapte miliarde de oameni în lumea asta. Eu chiar cred că poți stârni interesul a câtorva mii măcar,” a spus el. „Aș fi foarte dezamăgit dacă specia umană n-o să vină cu soluții. Oricum, în 100 sau 200 de ani, oamenii vor fi trimiși pe Europa. Sunt sigur că putem avansa acest proiect. Putem tăia 50 de ani din așteptare. L-am putea face fezabil în 30 de ani, să zicem.”

Obiectivul Europa nu e de interes național, nu e dus-întors și nu are finanțări. În momentul de față e un plan al unui danez optimist cu multe conexiuni și al prietenilor lui. A spus că a discutat problema cu prietenul lui, Syd Mead, designerul futurist din spatele filmelor Tron și Blade Runner. Echipa așteaptă reacții din partea publicului.

„Practic, acest proiect – chiar dacă se dovedește nefezabil – tot e foarte interesant,” a spus von Bengtson, enumerând toate informațiile noi și progresele care ar izvorî din acest proiect. „Chiar și dacă nu vom reuși, tot o să ieșim mai deștepți din treaba asta. N-avem cum să dăm greș.”

Deci întâi ne documentăm cu ajutorul publicului. Apoi facem teste, apoi trimitem un suflet curajos în spațiu. E o misiune care ar eclipsa realizarea lui Neil Armstrong. L-am întrebat pe von Bengtson ce cuvinte ar spune când ar călca prima oară pe luna lui Jupiter. A râs: „Aș angaja un scenarist.”

Traducere: Oana Maria Zaharia