Imigranții sunt ținuți sclavi pe culturile de canabis din Marea Britanie și Irlanda

Foto via

Pe la începutul anului 2012, o femeie a abordat o bunică vietnameză și i-a oferit un job stabil în Europa ca dădacă. Bunica a acceptat, încântată de posibilitatea de a câștiga destui bani cât să-și întrețină familia.

Dar a fost păcălită. În loc să aibă grijă de copii, spune că a fost folosită drept sclavă la culturile de marijuana de la periferia orașului Dublin și obligată să îngrijească plantele. Avocata ei, Aine Flynn, spune că femeia a fost înfometată și amenințată de bărbații de acolo și i s-au confiscat toate documentele. A fost arestată în luna noiembrie 2012, în timpul unui raid al poliției, și de atunci e în închisoare și își așteaptă sentința.

Femeia vietnameză – al cărui nume va rămâne anonim din cauză că e victimă a traficului de persoane – e doar una dintre aceste victime, majoritatea din Vietnam și China, care sunt obligate să lucreze ca grădinari pe culturile de marijuana din Europa, susțin grupurile care apără drepturile omului.

De multe ori, acești grădinari sunt acuzați și condamnați pentru infracțiunile pe care au fost obligați să le comită.

„Sunt manipulați din start. Sunt păcăliți. Nu știu că vin aici ca să lucreze pe plantații”, mi-a spus Flynn.

Sunt puține informații disponibile despre problemă, dar rapoartele media și ale ONG-urilor (aici, aici, aici și aici) au documentat traficul de persoane pentru industria marijuanei din Marea Britanie. Ultima estimare a Agenției de Crimă Organizată spune că numărul de persoane traficate pentru cultivarea marijuanei „a crescut cu 130 de procente din 2011 până în 2012…56 dintre ele (81 de procente) erau copii.” Nu se știau multe despre problemă în afara Marii Britanii până la sfârșitul lui martie, când Centrul pentru Drepturile Imigranților (MRCI) a publicat un raport intitulat „Trafic pentru Muncă Forțată în Producția de Canabis: Cazul Irlandei”. Raportul, care face parte dintr-un proiect Anti-Slavery International și avea scopul de a cerceta problema traficului de persoane în Europa, arată că munca forțată are loc în facilitățile care cultivă marijuana din toată Uniunea Europeană.

Grainne O'Toole, cordonatorul de proiect de la MRCI, mi-a spus că poliția a găsit în repetate rânduri persoane încuiate în serele de canabis în condiții groaznice, subnutrite și înspăimântate. A spus că deși polițiștii au experiență în domeniul traficului de persoane, totuși nu le identifică pe acestea drept victime.

Cetățeanul chinez Meng Feng Chen, care a fost condamnat la cinci ani de închisoare după ce a fost ținut sclav într-un hambar de canabis din Irlanda.

Printre aceste persoane se numără și un bărbat vietnamez – numit Mr. B în raport pentru a-i proteja identitatea – care spune că a plecat să lucreze în Drept, dar s-a trezit că e obligat să aibă grijă de plantele de marijuana dintr-un hambar. A zis că primea mâncare o dată pe săptămână. Când poliția a invadat hambarul, le-a spus că fusese ținut sclav și amenințat cu violențe. A fost acuzat de posesie de marijuana și acum ar putea primi zece ani de închisoare.

Potrivit unui alt raport Anti-Slavery International, grădinarii care lucrează în sere improvizate se confruntă și cu alte riscuri pe lângă condamnarea la închisoare. După cum vă puteți imagina, grupurile care protejează drepturile muncitorilor nu sunt consultate pentru stabilirea condițiilor de muncă pentru sclavi. Aceștia lucrează în sere ilegale și sunt expuși la vapori toxici, lumină și căldură constantă și riscă oricând să se electrocuteze de la sistemul de electricitate prost.

MRCI analizează în prezent 21 de cazuri în care e posibil să fie vorba de trafic de persoane, a spus O'Toole.

Am vorbit cu Klara Skrivankova, coordonator de trafic la Anti-Slavery International, care mi-a spus că fenomenul sclaviei în comerțul cu marijuana în Europa e o problemă importantă care trebuie investigată.

A menționat că deși o mare parte dintre aceste victime sunt de origine vietnameză, guvernul vietnamez nu tratează problema cu seriozitate. „Au probleme și mai mari de atât – vietnamezii sunt traficați și în China, Cambodgia și alte părți”, a spus ea.

Skrivankova avertizează că multe tribunaluri au tendința de a pedepsi grădinarii fără să ia în considerare că aceștia se aflau acolo fără voia lor. A spus că guvernele ar trebui să aibă un protocol de identificare a victimelor traficate pentru activități ilegale, ca să-i poată aduce pe traficanți în fața justiției.

„Țările perpetuează infracțiunea. Dacă arestăm victima, traficantului îi e foarte simplu s-o înlocuiască cu o altă victimă”, a spus ea.

Ofițerii de la Europol și Interpol mi-au spus că au observat că mai există un curent al imigranților vietnamezi care lucrează în sere de marijuana care au legături cu mafioții vietnamezi din Europa și polițiștilor le e foarte greu să facă diferența între victimele traficului de persoane și cei care aleg să lucreze acolo.

Soren Pedersen, un purtător de cuvânt de la Europol, mi-a spus: „Unii sunt imigranți ilegali și lucrează în sere ca să poată plăti taxa în schimbul căreia au fost introduși în țară – e vorba de imigrare ilegală.”

Jesper Lund, un ofițer de la Unitatea pentru Trafic de Persoane din cadrul Interpolului, mi-a spus că atunci când sunt găsiți muncitori vietnamezi în timpul raidurilor, de obicei sunt arestați și acuzați de infracțiuni asociate cu drogurile. A spus că deși unii sunt victime nevinovate, alții doar pretind că sunt victime ca să scape de condamnare. Dar tot el a spus că modul în care e aplicată legea a început să se schimbe.

„Am văzut mai multe țări europene în care muncitorii sunt identificați ca victime ale traficului”, a spus el. Mi-a spus că auzise de la ofițerii din Danemarca cu câteva zile în urmă că aceștia făcuseră un raid într-o seră de marijuana și identificaseră „câteva victime ale traficului de persoane”.

„Am început să găsim metode de diferențiere a victimelor și a membrilor grupărilor vietnameze de crimă organizată”, mi-a explicat Lund. „Cred că facem progrese.”

Traducere: Oana Maria Zaharia