Iarba medicinală nu-ţi legalizează cuiul cel de toate zilele

foto via

Acum o lună ardea tot internetul că s-a legalizat iarba în România. Hipioţii se bucurau că am intrat în rândul lumii, iar creştinopaţii prevedeau venirea Apocalipsei narcotice. Totul a plecat de la o ştire scrisă prost, pe care a preluat-o toată presa. Dar iarba nu se va legaliza în România, cel puţin nu prea curând. În cel mai bun caz s-ar introduce un medicament spray, care conţine unii compuşi din marijuana şi ăla ar fi disponibil doar bolnavilor de leucemie cu reţetă. De-asta mi se pare tendenţios să spui că s-a legalizat marijuana medicinală. Te face să-ţi imaginezi că-ţi rulează medicul de familie un cui dintr-o reţetă compensată şi nu că-ţi dă echivalentul beţigaşelor parfumate cu aromă de marijuana.

Pentru a înțelege mai bine care-i treaba cu iarba în România, am stat de vorbă cu Biggie Iordache aka Big Blunt, pentru că numele lui spune tot. Cu Dan Marcu, cercetător în Neuroștiință  la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie, pentru că mulţi ignoranţi se plâng că iarba afectează creierul negativ. Cu Cristian Ene, fost polițist din Brigada de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog Bucureşti, actual președinte al Forumului Antidrog, ca să vedem cum priveşte legalizarea cineva care a luptat împotriva consumului în stradă. Am vrut să corupem şi un popă, dar s-a speriat când l-am întrebat de ce a lăsat Dumnezeu marijuana pe lume.

VICE: Cum ați primit vestea legalizării marijuanei medicinale?
​Big Blunt: M-am bucurat, este un mare pas înainte în domeniul medical. Marijuana este un medicament de neînlocuit, are proprietăţi fantastice.
​Fostul polițist:  Cu îngrijorare.
​Cercetătorul: Este un pas bun în direcţia legislaţiei bazate pe descoperiri ştiinţifice, nu pe presiune socială, cum s-a întâmplat acum câteva decenii când a fost scoasă în afara legii.

Prin ce este diferită marijuana medicinală de cea consumată de plăcere?
​Big Blunt: Cea medicinală este prescrisă de medic.
​Fostul poliţist: Cea medicinală este controlată din punct de vedere al concentrației de THC, cealaltă nu. Cea medicinală este distribuită în cadru controlat, doar persoanelor a căror boală implică un tratament cu marijuana.
​Cercetătorul.: „Marijuana medicinală" nu se referă la plantă, ci la anumiţi compuşi din ea precum THC sau CBD, două dintre cele mai importante ingrediente active. Ele pot fi comercializate separat, ca extracte sau produse de sinteză în medicamente. Dacă ne referim doar la plante, marijuana medicinală este crescută în condiţii strict controlate. Însă penetrarea ei pe piaţa ilegală devine tot mai mare în ultimii ani, graţie calităţii superioare, pe care orice consumator o doreşte.

Care sunt efectele consumului moderat de iarbă asupra unui organism sănătos?
​Big Blunt: Efectele variază în funcţie de personalitatea fiecaruia: stări euforice, relaxare, lene, bună dispoziţie şi creativitate. Nu pot asemăna cu nimic senzaţia unui pai, mai ales dacă e primul pe ziua aia. Mulţi consumatori din domeniul artistic iau ca sursă de inspiraţie iarba şi mă autoinclud. Un alt super efect pentru slăbanogi este pofta de mâncare, eu din fericire m-am născut cu ea.
​Fostul poliţist: Consumul de marijuana deschide drumul spre consumul de heroină. Un subiect care consumă marijuana va accepta mai ușor consumul de heroină, deoarece a trecut un prag psihologic.
​Cercetătorul: Depinde de specie. Marijuana psihoactivă, indica sau sativa modifică starea, cogniţia sau comportamentul. Prima are efecte sedative şi meditative, a doua duce la euforie, senzaţia de „high" şi creşterea apetitului, dar poate provoca şi anxietate sau episoade de paranoia. Există şi varietăţi hibride, în care efectele se combină. Indiferent de varietatea consumată, pot apărea distorsionări ale percepţiei timpului, tahicardie, pierderea memoriei pe termen scurt şi pierderea coordonării locomotorii. Când consumul este repetat, pot apărea şi iritaţii pulmonare.

De ce e ok ca iarba să amelioreze durerea unui bolnav de cancer, dar nu e ok să dea plăcere unui om sănătos?
​Rapperul: Dacă ar fi legal consumul de marijuana, companiile farmaceutice nu ar avea pe cine să trateze, companiile de tutun şi alcool nu ar avea clientelă, iar oamenii ar fi mult prea fericiţi şi sănătoşi.
​Fostul poliţist: Nu ințeleg ce plăcere există în consumul de droguri, dar fiecare este liber să aleagă ce dorește.
​Cercetătorul: Fiindcă aşa spune legea. Nu sunt de acord. Oricine ar trebui să aibă acces legal şi sigur la marijuana, la fel cum are la tutun și la alcool. Marijuana are mai multe beneficii medicale şi chiar recreaţionale decât cele două şi mai puţine efecte negative.

Care e profilul consumatorului ocazional de marijuana?
​Big Blunt: Cunosc oameni cu domenii, personalităţi şi vârste total diferite care consumă iarbă ocazional. Sunt oameni care au avut o deschidere mai mare la informaţie, au fost mai libertini din punct de vedere social şi nu au încadrat iarba din prima la droguri de mare risc.
​Fostul poliţist: Aceste dezbateri alterează posibilitatea creionării profilului unui consumator. În acest moment cred că utilizatorul frecvent de marijuana este un tânăr de 12-14 ani, ca debut, pâna la 30-35 de ani.
​Cercetătorul: Poate fi oricine, de la golanul din cartier la profesorul universitar. Feynman, câştigător al Nobelului, şi Carl Sagan au fost consumatori ocazionali. În general, însă, consumatorii mai frecvenţi sunt tinerii şi cei care vor „senzaţii tari", mai exact să facă un lucru ilegal.

Un reporter a spus la PRO TV că marijuana a internat multă lume la psihiatrie, chiar și în România. N-am auzit niciodată ca cineva care a fumat un cui să ajungă la psihiatrie cu probleme pe termen lung. Cum este posibil acest lucru?
​Big Blunt: Sunt sigur că era vorba de etnobotanice, nu de iarbă. Am pierdut un prieten din cauza legalelor, în câteva luni s-a curăţat. Este foarte grav că sunt accesibile și este o tragedie ce a facut statul prin legalizarea otrăvurilor. Dar când e vorba de mulţi bani, în România se poate orice.
​Poliţistul: Consumul frecvent și excesiv poate da astfel de situații, mai ales unei persoane care are deja probleme ce au generat consumul frecvent de marijuana.
​Cercetătorul: Studii publicate în 2012 şi 2013 sugerează că marijuana poate fi un factor declanşator (trigger) pentru schizofrenie şi psihoză la persoanele susceptibile care o consumă. Cel mai probabil ca urmare a efectelor asupra canalelor de calciu din talamus, care au rol în conexiunile cu cortexul cerebral şi în declanşarea în grup a neuronilor. Interferenţa în oricare din aceste mecanisme poate duce la disocieri şi psihoze. Deşi există beneficii, oricine doreşte să consume marijuana pe termen lung, chiar şi ocazional, trebuie să fie precaut şi bine informat în legătură cu propriile predispoziţii psihologice. Consumul excesiv poate să agraveze problemele de mai sus şi să creeze altele, însă orice exces (de alcool, mâncare, chiar şi de sport) poate avea efecte negative.

foto via

La peste zece ani de la desființarea sancţiunilor penale pentru posesia de iarbă în Portugalia, abuzul a scăzut la jumătate. Ar fi buna ideea tolerării marijuanei și în România?
​Big Blunt: Din punct de vedere turistic ne-am  super dezvolta şi bugetul ţării ar creşte considerabil. Eu sunt şi pentru legalizarea prostituţiei, oricum există, numai că este neimpozitabilă. Oricărui om dacă îi interzici ceva, chestia aia îl atrage. Este firea umana, iar dacă o are în fiecare zi, se satură de ea.
​Fostul poliţist: Specificul fiecărei țări generează reacții diverse. Vorbesc de cultura, educația, accesul la resurse, metodele de prevenție etc.
​Cercetătorul: Da. Mai ales tinerii consumă marijuana pentru adrenalină, îi face să pară sau să fie rebeli şi să arate că pot păcăli sistemul. Alţii o fac din ignoranţă şi devin dependenţi la fel cum se poate deveni de tutun. Prin desfiinţarea sancţiunilor pentru posesie, nu doar că s-ar elimina senzaţionalul din act, fiindcă pedeapsa nu ar mai fi la fel de mare, dar şi cei dependenţi ar fi mai puţin stigmatizaţi şi ar găsi mai uşor ajutor. Acţiunea portughezilor nu s-a limitat doar la marijuana, de altfel, ci toate drogurile au fost afectate, iar scăderea abuzului a fost universală.

La Cupa UEFA de anul trecut de la Londra, s-a interzis consumul de alcool pe stadion în favoarea celui de iarbă. E considerată mai puţin nocivă. Credeţi că ar trebui introduse legi mai stricte pentru alcool şi tutun?
​Big Blunt: Am văzut nişte statistici cu decese din diferite cauze şi cele mai întâlnite erau din pricina alcoolului şi a tutunului. Nu am auzit de nimeni care să moară de la iarbă. Cred că ar trebui privite cel puţin la fel, măcar din punct de vedere legal.
​Fostul poliţist: Cu siguranță un control mai strict al consumului de alcool și de tutun ar duce la o societate mai puțin expusă riscurilor și bolilor generate de acestea.
​Cercetătorul: Ar trebui taxate suplimentar sau ar trebui introdus un monopol de stat. Sau o combinaţie a celor două, cum se întâmplă în ţările scandinave. O creştere a preţurilor care să menţină contrabanda la un nivel suficient de mic şi, totodată, să descurajeze suficient cumpărătorii de la exces. Ar fi mai bine decât introducerea unor legi mai stricte. Abordarea legislativă nu ar reduce neapărat consumul, droguri se găsesc pe toate drumurile, dar ar mânca bani de la buget, pe când taxarea mai strictă ar adăuga. Profiturile astfel obţinute ar trebui reinvestite în educarea populaţiei în privinţa excesului de substanţe.

De cât timp e nevoie ca marijuana medicinală să fie considerată o soluție naturistă eficace, fără a ține seamă de prejudecăți?
​Big Blunt: Majoritatea oamenilor din România stau la ţară, unde informaţia ajunge mai greu şi televizorul e principalul punct de informare. E normal sa existe prejudecăți. Oricum, diferența de cum e privită iarba în zilele noastre faţă de acum 20 de ani este mare. Lumea a mai scăpat de gândirea ceauşistă conservatoare, unde era băgată în aceeaşi oală cu heroina, dar cred că mai durează încă 20 până va fi tolerat cu adevărat.
​Fostul poliţist: Dacă ne gândim cum a ajuns opiul în lume și de unde a plecat, vom sesiza o mare asemănare cu felul în care este privită marijuana acum.
​Cercetătorul: Oamenii sunt uşor influenţabili. Mitul că marijuana ar fi drog de mare risc s-a născut în presă în anii 60, nu în realitatea ştiinţifică. Ne aflăm într-un cerc vicios. Presa privată trebuie să informeze, dar şi să câştige bani, iar controversa aduce în general mai mulţi bani decât o campanie de educare a populaţiei. Iarba este controversată, deci un subiect bun de presă. Media adoră controversa şi o alimentează, ceea ce face iarba şi mai controversată. Oamenii vor înceta să aibă prejudecăţi când presa va începe să-i educe.

Creează iarba dependență psihică?
​Big Blunt: Da, ca şi tutunul şi alcoolul de altfel.
​Poliţistul: Un cercetător ar fi în măsură să vă răspundă la această întrebare.
​Cercetătorul: Da, poate da dependenţă psihică, dar şi fizică. Informația trebuie contextualizată. Aproximativ 9-10% dintre consumatorii regulaţi de marijuana devin dependenţi, comparativ cu 15% dintre consumatorii de alcool, 25% dintre cei de heroină sau 30-50% dintre cei de tutun, în funcţie de studiu. Doar MDMA-ul (ecstasy) şi psihedelicele (LSD, ciuperci, mescalină) au potenţial de adicţie mai mic, pe baza informaţiilor actuale. Simptomele principale ale dependenţei sunt cele specifice tuturor drogurilor: creşterea toleranţei, implicit a cantităţii consumate şi prezenţa sevrajului pentru partea fizică, respectiv dorinţa persistentă de revenire la drog şi căutarea lui insistentă pentru cea psihică.

Mulțumesc la toată lumea și vă doresc să nu aveți nevoie de iarbă medicinală. 

Vezi și:
​​De ce e important să se legalizeze iarba în UE ​​S-a inventat aplicația care arată câtă iarbă ai fumat ​​Am întrebat niște fumători de iarbă de succes dacă aceasta le afectează motivația