Săptămâna trecută am reuşit să mă împrietenesc cu nişte mineri spanioli furioşi . Cum am făcut asta? Ei bine, a fost uşor, practic m-am învârtit pe lângă ei cu aparatul de fotografiat, prin nori de gaze lacrimogene, în timp ce se luptau cu poliţia. Iar după ce poliţia a plecat, ne-am îmbătat cu toţii.În fine, ieri dimineaţă, zeci de mii de mineri furioşi din Spania au ieşit pe străzile Madridului pentru a protesta împotriva unor modificări pe care guvernul vrea să le facă în industria minieră. Modificări cum ar fi s-o cam desfiinţeze.
Publicitate
Marşul a început ca o declaraţie de solidaritate faţă de aproximativ 200 de mineri care şi-au petrecut ultimele trei săptămâni mărşăluind vreo 480 de kilometri din Asturias până în Madrid. Pentru că au ajuns în centrul capitalei marţi seara târziu, susţinătorii lor au ieşit să-i întâmpine. Şi cum se întâmplă adesea în situaţii de genul ăsta, nu a durat prea mult până lucrurile au devenit urâte.Planul era ca marşul să se termine la Ministerul Industriei, unde minerii sperau că vor vorbi cu José Manuel Soria, ministrul Industriei, Energiei şi Turismului. Doar că acesta a refuzat invitaţia. Normal, chestia asta i-a supărat rău pe mineri şi au protestat până când poliţia a început să tragă cu gloanţe de cauciuc şi să-i atace cu bastoane. Minerii au aruncat înapoi cu pietre şi petarde, bătându-se aşa cu poliţiştii până pe la trei dimineaţa, când au apărut o grămadă de autobuze care să-i ducă înapoi în Asturia.Ziua s-a încheiat cu 70 de mineri răniţi, dar şi cu o creştere masivă a sprijinului public pentru cauza lor. Un miner a rezumat problema astfel: „Cerem să taie doar zece la sută în loc de 60 … Daca nu ne acordă atenţie, ne vom întoarce - cu dinamită."Citeşte şi Am ars-o pe baricade cu minerii spanioli nervoşi
