Dacă ești prins fumând un cui, acum poți să-ți plătești amenda în rate

Poate nu știai, dar duse sunt vremurile când pentru un joint se puteau face până la 3 ani de închisoare, pentru o bilă de heroină între 2 și 5 ani, iar traficanții de droguri de mare risc contemplau perspectiva sumbră a unei pedepse între 10 și 20 de ani sau între 15 și 25 pentru trafic transfrontalier.

Cu puțin noroc, acum poți să scapi cu o amendă penală sau cu muncă în folosul comunității. De la intrarea în vigoare a noului Cod Penal, pe 1 februarie 2014, munca în folosul comunității a fost introdusă ca modalitate de executare a pedepsei (poate însoți sau înlocui închisoarea sau amenda, dar nu este o pedeapsă separată). Sunt preferate activitățile de salubritate publică (măturat, curățenie și amenajări în spații verzi, deszăpezire etc.), asistența persoanelor vârstnice și activitățile de protecție a mediului. Munca nu poate depăși opt ore pe zi și se face doar în zilele de lucru, pe timpul zilei.

Spre exemplu, Fundația pentru Promovarea Sancțiunilor Comunitare are un atelier de dezmembrare de echipamente electronice lângă București, pe model elvețian, unde pot fi întâlniți adesea consumatori de droguri. Se consideră că munca în folosul comunității are beneficii și pentru infractori, pentru că i-ar responsabiliza, le-ar crea abilități practice și le-ar crește stima de sine. Undeva în subsidiar există probabil și ideea că, dacă ți-a stat bine cu jointul în mână, acum o să te vadă vecinii cu o mătură și îți mai vine mintea la cap.

Și în vechiul cod exista noțiunea de muncă în folosul comunității, dar era remunerată și se aplica celor deja închiși sau în cazul executării pedepsei la locul de muncă. Primele alineate ale Articolului 64 din cod zic așa:

Suntem încă departe de situația din Cehia sau Portugalia, care au dezincriminat posesia pentru consum propriu, dar ne îndepărtăm cu pași lenți și nesiguri de legislația care penalizează și pedepsește drastic consumatorii.

Uite pe scurt cum s-au modificat pedepsele pentru principalele infracțiuni legate de droguri prin Legea Nr. 187 din 2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal:

Articolele 81 și 83 din același cod reglementează condițiile în care pedepsele pot fi suspendate (dacă sentința nu depășește cinci ani de închisoare) sau amânate (dacă nu depășește doi ani), cum ar fi gravitatea redusă și împrejurările faptei (cantitatea de drog), conduita anterioară a infractorului (inclusiv condamnări anterioare) și posibilitățile de îndreptare, dacă acesta s-a sustras investigației sau nu, dacă a colaborat sau a împiedicat ancheta.

Adesea judecătorii iau în considerare și existența unei familii, caracterizările făcute de membrii comunității și posibilitatea exercitării unei meserii drept criterii pentru suspendare sau reducere a pedepsei, ceea ce pare cel puțin suspect. De ce ar trebui să facă consumatorii fără familie sau fără posibilitatea de a avea un job mai multă închisoare?

Judecătorul poate suspenda pedeapsa și dacă consideră că aceasta ar avea mai degrabă consecințe negative pentru consumator și pentru comunitate, ceea ce sună bine în teorie, dar în practică poate însemna că persoanele provenite din familii sărace și din medii defavorizate vor fi dezavantajate încă o dată, în timp ce consumatorii mai bine plasați social scapă cu un avertisment.

Ultimele modificări ale Legii 143/2000 privind traficul și consumul ilicit de droguri prevăd și evaluarea și includerea consumatorilor în circuitul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, iar dacă inculpatul respectă protocolul programului de tratament, instanța poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea ei. Practic, vorbim de obligativitatea la tratament a dependenților, de la tratament substitutiv pentru heroinomani la psihoterapie și tratament de reabilitare. Legislația a fost introdusă pentru aplicarea conceptului de „justiție terapeutică" recomandat de Uniunea Europeană.

În cazul în care pedeapsa e amânată, persoana condamnată trebuie să se prezinte regulat la serviciu de probațiune, să primească vizitele unui consilier și să anunțe orice schimbări de domiciliu sau loc de muncă sau chiar să presteze între 30 și 60 de zile de muncă în folosul comunității. Nu prea înțeleg de ce Articolul 85 din Cod spune că pentru amânare se dau maximum 60 de zile de muncă, în timp ce articolul despre amendă dă un maximum de 240 de zile pentru pedepse care nu depășesc doi ani de închisoare, dar pentru asta îți trebuie un avocat ca lumea, care se pricepe să coroboreze toate prevederile relevante și să ceară pedeapsa minimă posibilă.

Cât privește cuantumul amenzii pentru deținere, cumpărare sau producere de droguri de risc pentru consum propriu, noul Cod Penal prevede calcularea ei în funcție de numărul „zilelor amendă" dispuse de judecător, care poate fi în cazul ăsta între 60 și 240 de zile, suma fiind între 10 și 500 de lei pentru fiecare. Făcând calculul, rezultă o sumă între 600 și 120 000 de lei. Circumstanțele atenuante se aplică și limitelor pentru zilele amendă. În cazul în care inculpatul, adică consumatorul, nu are bani pentru a achita amenda, instanța poate dispune eșalonarea în rate lunare sau transformarea zilelor amendă în zile de muncă în folosul comunității. Vorba lui Silviu Gherman: „Nu plătesc atâta pentru o bucată de drog".

Dar, noi știm, că adesea polițiștii sau procurorii aleg să se facă că n-au văzut jointul, pliculețul sau chiar bila de heroină și nu-și complică viața nici lor, nici consumatorilor, pentru simplu consum sau chiar pentru ce ar putea fi trafic de mici dimensiuni.

L-am întrebat pe Valentin Simionov, directorul Romanian Harm Reduction Network și activist anti-prohibiție ce părere are despre modificările de legislație și mi-a răspuns: „Reducerea pedepselor pentru posesie în vederea consumului propriu, deși nu a fost justificată de niciun studiu oficial de fezabilitate sau o evaluare a eficienței politicii naționale pe droguri, este o măsură binevenită. Motivul principal constă în operarea unei distincții mai clare între persoana care consumă și persoana care vinde pentru profit. Reducerea pedepselor este un pas intermediar către dezincriminarea posesiei pentru consum propriu, ceea ce va permite consumatorilor de droguri să acceseze fără teamă servicii medico-sociale, dacă vor avea nevoie sau să nu suporte consecințe juridice atât timp cât prin propriul consum nu afectează siguranța publică."

Faimosul articol numărul 16 din Legea privind traficul și consumul ilicit de droguri, care a dat expresia „a face șaișpe", cu sensul de a organiza împreună cu poliția un flagrant unui dealer sau consumator, cu care heroinomanii le dădeau de înțeles consumatorilor de droguri ușoare că habar n-au ce e pericolul – și-a schimbat și el adresa la numărul 15. În rest sună la fel:

Deci, nu dispera, încă poți să-ți denunți amicii ca să scapi mai ieftin dintr-o poveste neplăcută de genul ăsta, doar că acum trebuie să zici că „faci un cinșpe".

Interesant ar mai fi și un articolaș nou, numărul 25, care spune:

Mai citește despre droguri în România:
Cum să faci pârnaie pentru posesie de droguri Drogurile erau de căcat în România de acum un secol Iarba românului Ketamina românului Ilegal non-stop