Planul ăsta de a extrage apă din deșert ar putea transforma totul într-un Mad Max real

Unul dintre proiectele de infrastructură din agenda electorală a președintelui Trump este reînvierea unei conducte de apă despre care ecologiștii spun că amenință deșertul Mojave. Ce iese din asta? Ajutarea unei companii cu legături în politică și conexiuni bune din partidul republican.

La sfârșitul lunii ianuarie, echipa de tranziție a lui Trump a transmis Asociației Naționale de Guvernatori, o organizație bi-partizană pentru guvernatorii de stat, o listă de 50 de proiecte de infrastructură prioritare pentru potențiale investiții federale. Asta a inclus și o conductă, prima oară propusă acum un deceniu, pentru a pompa apă de la un acvifer din deșertul Mojave, California și Nevada de Sud, la consumatorii din Los Angeles.

Cadiz Inc., compania privată de apă care deține bucățica aia de deșert și care vrea să construiască conducta, are multe conexiuni în Washington, mai ales prin GOP. Datorită așteptărilor că în sfârșit va primi aprobarea de la guvern, pe care compania o așteaptă de atât timp, prețul de vânzare la bursă pentru acțiunile Cadiz s-a dublat între alegeri și începutul lunii februarie.

Pe la începutul anilor 2000, Sondajul Geologic din Statele Unite a descoperit că proiectul ar putea afecta mediul ecologic al deșertului prin extracția apei mai repede decât acviferul natural poate produce. Asta ar cauza ca pământul să se scufunde, să devină instabil și posibil să contamineze apa care mai rămâne, deoarece solul umple golurile parțiale din acvifer.

Cadiz a ajuns la concluzia că ar trebui să treacă peste Guvern, dar ca apa să ajungă de la acvifer la consumatori, conducta trebuie să treacă prin teritoriul federal. Cadiz a încercat să găsească o alternativă prin construirea conductei de-a lungul unei căi ferate, care aparent oferă o scutire de examinare federală de mediu, sub dispoziția de conducte de apă care deservesc căilor ferate. În 2015, Bureau of Land Management, care face parte din Departamentul de Interne, a respins argumentul.

Acum există o administrație mai puțin prietenoasă cu ecologiștii și Cadiz speră că decizia BLM va fi retrasă de Trump. Dacă se întâmplă asta, Cadiz va pompa aproape 3 081 de miliarde de litri de apă din solul deșertului Mojave, care valorează aproximativ 2,4 miliarde de dolari în următorii 50 de ani. Dacă proiecția despre rata de re-umplere de la USGS este corectă, iar cea în care Cadiz consideră că s-ar umple natural destul de repede este greșită, atunci solul ar putea să se prăbușească, iar alte surse de apă conectate ar putea secătui, ceea ce ar afecta și vegetația și animalele.

Însă, indiferent de impactul ecologic, proiectul ar fi un avantaj financiar pentru firma de avocatură Brownstein Hyatt Farber Schreck, unde e partener și directorul executiv de la Cadiz. David Bernhardt, care a lucrat ca agent la Departamentul de Interne în perioada administrației lui George W. Bush, este directorul departamentului de resurse naturale de la Brownstein Hyatt.

Bernhadt lucrează în echipa de tranziție a lui Trump, o alegere care i-a îngrijorat pe unii californieni, familiari cu antecedentele lui. Acesta ar putea primi o funcție înaltă în Departamentul de Interne. Dacă proiectul Cadiz este dus la bun sfârșit, Brownstein Hyatt o să câștige 200 de mii de acțiuni ale companiei, care în momentul actual valorează în jur de trei milioane de dolari.

Atât Cadiz, cât și Brownstein Hyatt au conexiuni politice bune. Brownstein Hyatt a câștigat mai bine de 25 de milioane de dolari anul trecut pentru susținerea mai multor corporații majore, cum ar fi Citigroup și BlueCross/Blue Shield. De asemenea, ei reprezintă și o mină deschisă de cupru din Arizona, despre care ecologiștii spun că amenință specii pe cale de dispariție. Site-ul firmei renunță la orice subtilitate și se laudă pe pagina principală că „legăturile politice dau rezultate." În ciclul 2016, firma a dat 265 500 de dolari candidaților din Congres.

Brownstein Hyatt joacă cu candidați din ambele părți, dar înclină spre republicani. Bernhardt a donat personal 2700 de dolari pentru campania Trump și 500 de dolari pentru fostul republican Ryan Zinke (R-MT), care este acum secretar de interne, dar a donat doar 250 de dolari pentru Hillary Clinton. Slater a donat din fondurile personale câte o mie de dolari atât pentru Donald Trump, cât și pentru Hillary Clinton, un cinic ar spune că e un efort transparent de a intra în gratiile următoarei administrații. Din punctul în care Cadiz l-a angajat pe Slater ca director executiv în 2011, compania a cheltuit 3,4 milioane de dolari pe lobby federal.

Activiștii locali de mediu sunt alarmați de perspectiva construirii unei conducte. „Potențialul impactului este imens", spune Connor Everts, director executiv al Alianței Bazinului California de Sud. „Ideea că există o sursă de surplus de apă în deșert, mai ales acum că am trecut prin cinci ani de secetă extremă în întregul stat, iar în deșert este deja uscat, e absurdă pe față. "

Fermierii și alții sunt de asemenea îngrijorați de riscuri, cum ar fi pierderea apei subterane și prăbușirea solului. Din aceste motive, senatorul Dianne Feinstein (D-Calif.) se opune cu fermitate proiectului.

Cadiz spune ca aceste preocupări sunt nefondate. Purtătoarea de cuvânt a companiei, Courtney Degener a scris într-un e-mail pentru Motherboard că nu ar fi „nici un prejudiciu pentru mediu sau acvifer." Degener a menționat revizuirea favorabilă a impactului asupra mediului, care ecologiștii au încercat să o răstoarne fără succes.

„Nicio picătură de apă pe care o vom pompa nu a căzut pe Pământ în ultimii 100 de ani", a declarat Slater pentru The Guardian în ianuarie. „Asta este apă milenară." Lucru adevărat. Dar, dacă e nevoie de mii de ani pentru a umple acviferul, atunci poate că este riscant să pompezi atât de multă apă, atât de repede.

Mulți dintre criticii proiectului sunt la fel de motivați de probleme etice, ca de cele ecologice. Dacă USGS sau Districtul de apă Santa Margarita are dreptate cu privire la impactul probabil conductei, decizia de autorizare ar trebui să fie făcută de către birocrații obiectivi, fără a ține cont de politică.

„Cum vor primi prioritate proiectele de infrastructură Trump?", se întreabă Neil Gupta, un cercetător de la Corporate Accountability International, o organizație pentru drepturile omului și militanți de mediu. „E vorba de nevoile oamenilor sau de conexiunile politice?"

Pentru oricine îngrijorat că Trump va favoriza corporații peste interesul public, Slater, Cadiz, și Brownstein Hyatt sunt ticăloși arhetipali. Slater vede apa ca o marfă și el are plăcerea de a vedea creșterea valorii la bursă, în timp ce schimbările climatice provocate de om induc secetă în California. „Aici e America și avem proprietate privată", a declarat Slater în interviul său cu The Guardian.

„Eu pot vinde teren pentru oricine. De ce aș trata apa în mod diferit?" Slater a reprezentat companiile private de apă timp de zeci de ani și Brownstein Hyatt reprezintă, de asemenea, alte societăți private de apă, cum ar fi Nestle Waters din America de Nord.

În trecut, privatizarea apei a determinat servicii mai costisitoare și mai calitate mai proastă pentru consumatori, chiar și apă potabilă periculos de nesigură. Iar activiști ai mediului din California susțin că penuria de apă a putea fi abordată prin practici de conservare mai responsabile, decât să te joci cu un ecosistem sensibil.

Dar practicile de conservare responsabile par să nu stârnească interes în cadrul administrației Trump.

Traducere: Diana Pintilie