Chestii

Cum arată cele mai dure înjurături românești desenate

Am pus un ilustrator polonez să deseneze șase dintre cele mai soioase înjurături mioritice și-a ieșit filosofie.
18 Aprilie 2016, 11:18am
Fotografie via Pixabay

Limba română este probabil una dintre cele mai creative din Balcani la capitolul înjurături și am ajuns aici după secole de înjurături experimentale. Ne place să ne băgăm și să scoatem toate mătărângile noastre prin toate orificiile disponibile ale altora și, mai ales, ale mamelor altora. E greu de spus de ce majoritatea insultelor de la noi se termină inevitabil în cuvintele „mă-tii", dar sigur e legat cumva de faptul că majoritatea românilor locuiesc cu părinții și caută porno cu incest pe net prin expresia „mama și fiul".

Am ales șase dintre cele mai dureroase și complexe înjurături de la noi și am rugat un ilustrator din Polonia, care nu înțelege nimic din ele să le ilustreze, ca să vedem cum s-ar traduce înjurăturile noastre pentru restul lumii.

1. FUTU-ȚI MORȚII ȘI RĂNIȚII MĂ-TII

Ilustrații de Felto

Înjurătura asta m-a fascinat mereu pentru că nu e doar un atac la mama altuia, ci la toți strămoșii și apropiații lui. Îi arăți nu doar că-l disprețuiești pe el și pe cea care l-a crescut, ci însuși arborele lui genealogic. Totuși, cine ar fi „răniții mă-tii", sintagmă care apare doar în această înjurătură? Poate fi vorba de tanti Sanda, bolnavă la pat, cu plosca sub ea, sau de unchiul Vasile care ajunge la Urgențe odată pe lună după ce cade beat în șanț.

Totuși, îmi place să cred că e o înjurătură militară, trântită bărbaților din Armata Română, când se întorceau cu coada între picioare după una din numeroasele înfrângeri pe care le-au suferit în cele două războaie mondiale. Probabil era un mod să pui sare pe rană când îi spuneai unuia că i-ai lua în mădular camarazii răposați și mutilați.

2. FUTU-ȚI CRISTOȘII ȘI DUMNEZEII MĂ-TII

Unul dintre cele mai amuzante lucruri la români e că, deși ne dăm toți mari religioși și creștini, încălcăm constant porunca aia cu „Să nu iei numele Domnului în deșert!". Cred că unele dintre cele mai frecvente înjurături pe care le aud la oamenii peste 45 de ani sunt alea în care fut Dumnezeii, Cristoșii, Paștii, popii, cădelnițele, cristelnițele, aghiazmatarele și ce naibii mai găsesc asociat dreptei credințe. Cred că-i încă o dovadă că antipatia față de acțiunile corupte ale Bisericii nu e de ieri, de azi, ci e înrădăcinată-n cultura populară, din cele mai vechi timpuri.

Citește și: Am fost la Academia Română să văd cum înjurau străbunicii noștri

3. SĂ MĂ FUT ÎN MĂ-TA

„Să mă fut în mă-ta" este probabil cea mai complexă și filosofică înjurătură din vocabularul românesc, datorită acelui reflexiv. Nu e deloc ca banalul „s-o fut pe mă-ta", aruncat constant în curtea școlii, la fotbal, ci duce totul la un nivel metafizic. Acolo, deși adresantul pătrunde în mama celui înjurat, el nu face sex cu ea, ci cu el însuși. Disprețul suprem la noi este să devii un fel de șarpe care-și mușcă singur coada în interiorul mamei altuia, un adevărat uroboros sexual care a atins desăvârșirea. Pântecul mamei dușmanului este atât de insignifiant c-ar putea să lipsească din toată ecuația.

Citește și: O scurtă istorie a politicienilor români care înjură mai rău ca la meci

4. SĂ-MI SUG PULA

Aici ai de a face cu un alt reflexiv, dar care nu atinge aceeași profunzime, pentru că e mai mult un oftat decât o înjurătură îndreptată spre cineva, la nervi. Este echivalentul mai extrem al lui „să-mi bag pula", pe care-l spui când ți se întâmplă un lucru negativ atât de absurd, încât nu-ți mai rămâne nicio alternativă logică și ajungi să te resemnezi românește în fața problemei. Și da, uneori chestia asta e ca o autofelație.

Citește și: Cum sună înjurăturile din jurul Europei

5. TU-ȚI CEAPA MĂ-TII

P-asta nu am inclus-o neapărat pentru complexitate, cât pentru faptul că nu înțeleg de ce este atât de populară în România. E adevărat, șocăm străinii care vin p-aci prin faptul că halim cepele și usturoiul de parcă ar fi mere și struguri, dar pare un salt mare de la iubirea noastră platonică pentru acele legume la sexul cu ele. De fapt, s-ar putea ca totul să fie doar o metaforă banală pentru vagin, mai ales că ceapa tăiată pe jumătate are o anumită formă.

Citește și: Strămoșii noștri homosexuali ne-au aduse cele mai frumoase și neaoșe înjurături

6. PAȘTELE MĂ-SII PE GHEAȚĂ

Limba română își atinge apogeul lingvistic când oamenii combină înjurăturile între ele ca să creeze niște abominații compuse, care nu prea au niciun sens, dar sună foarte bine. Sunt genul de expresii care se formează când omul spumegă de furie și-și pierde orice brumă de coerență în tirada de înjurături. Una dintre combinațiile mele favorite este cea dintre „futu-ți Paștele mă-tii" și „moașă-ta pe gheață". Prima intră în urările alea tipic creștinești, chit că probabil e aruncată cel mai des de Înviere, dar a doua e direcționată special către bunica ta, căreia îi urează să alunece și să-și rupă ceva. Combinația formează o înjurătură mult mai gravă, care implică că-i urezi și să alunece, dar și să fie lovită în dimensiunea ei spirituală. E un atac pe două planuri, prin care cineva-ți arată că vrea să ți-o dea la origini, atât fizic, cât și metafizic.

Urmărește arta lui Felto pe pagina lui de Facebook și pe Tumblr

Urmărește VICE pe Facebook

Citește mai multe despre tradiții românești:
Fraudarea alegerilor este una dintre cele mai vechi tradiții românești
Cele mai dubioase superstiții de la botez, din România
Românii sunt un popor cu o tradiție lungă în scatofilie