Documentele Panama – 11,5 milioane de documente care detaliază operațiunile murdare ale companiei Mossak Fonseca, o companie juridică acuzată că a ajutat baroni ai drogurilor, atleți, mafioți, regi, prim-miniștri, delegați FIFA și politicieni să spele bani, să scape de plata taxelor și de condamnări pentru infracțiuni- sunt o chestie foarte serioasă.

Mossack Fonseca are legături cu jaful Brink's-MAT din 1983, de 26 de milioane de lire, pe care media britanică l-a numit „infracțiunea secolului ". Treizeci și trei dintre clienții ei au fost trecuți pe lista neagră de guvernul american pentru că au făcut afaceri cu cartelurile mexicane de droguri, organizațiile teroriste și națiuni ca Iranul și Coreea de Nord. Dosarele companiei au dezgropat o afacere dubioasă în valoare de două miliarde de dolari care duce la Vladimir Putin. Unul dintre clienții ei a jucat un rol crucial în scandalul Watergate. Un altul a fost condamnat pentru tortură și uciderea unui agent american anti-drog.

E un eveniment atât de important – numit de Edward Snowden „cea mai mare scurgere de informații din istoria jurnalismului de investigație" – încât e greu să înțelegi care sunt urmările ei. Documentele Panama sunt o nebunie, asta-i clar. Dar ce legătură au cu tine?

Dacă locuiești într-una dintre cele două sute de țări în care locuiesc și clienții Mossack Fonseca – și, din moment ce citești acest articol, probabil că locuiești – povestea documentelor Panama e și povestea ta. Banii pe care i-a ascuns firma asta ar fi trebuit utilizați pentru școlile, autostrăzile și spitalele din țara în care trăiești. Infractorii cu care colaborează conduc cele mai violente organizații ilegale din țara ta. Politicienii care au luat și au dat mită, au practicat evaziunea fiscală și au adunat averi inimaginabile sunt politicienii tăi.

La scurt timp după ce povestea a ieșit la suprafață, oamenii au început să posteze statusuri de genul: „Uau, șoc și groază! Ce surpriză: Oamenii puternici și bogați care conduc lumea sunt corupți! De ce căcat ar trebui să-mi pese mie de asta? " Păi bineînțeles că ar trebui să-ți pese. Să cunoști povestea asta despre corupție, crimă, mită, putere și trădare înseamnă să-ți cunoști propria poveste. Iată de ce ar trebui să te intereseze.

Acum un an și ceva, o sursă anonimă a contactat ziarul german Süeddeutsche Zeitung (SZ) și i-a oferit o grămadă de documente interne ale companiei Mossack Fonseca, specializată în vânzarea de companii offshore pe tot globul. Sursa nu a cerut niciun fel de răsplată pentru informații, ci, după cum i-a scris ziarului într-un mail, a vrut un singur lucru: „ca aceste infracțiuni să fie făcute publice."

În următoarele câteva luni, SZ a primit 2,6 terabiți de informații. Le-a furnizat și Consorțiului Internațional de Investigații Jurnalistice (CIIJ), după care sute de reporteri din peste o sută de organizații media din 80 de țări au filtrat și analizat documentele. După un an de cercetări, au început să-și dea seama cum funcționa compania Mossack Fonseca – și să descopere ce rol crucial în corupție și infracțiuni poate avea o firmă care n-a fost niciodată acuzată sau condamnată.

Companiile offshore nu sunt ilegale în sine. Dar e ilegal să le folosești pentru a scăpa de plata taxelor și pentru a proteja infractorii.

Iată cum funcționează strategia:

Un individ, de obicei printr-un acolit de-al său, plătește Mossack Fonseca să înființeze o companie fantomă – o afacere pe hârtie, dar, în realitate, un depozit pentru o grămadă de bani, sub formă de cash sau acțiuni. Mossack Fonseca înființează compania într-un loc precum Panama (unde are sediul firma), Insulele Virgine Britanice sau orice alt paradis al evaziunii fiscale – un teritoriu unde adevăratul proprietar al unei companii și țara lui de proveniență pot rămâne anonime, așa că proprietarul nu mai e nevoit să plătească taxe.

Să zicem că un politician câștigă 100 000 de lire pe an din salariu și mai face un milion de lire din mită și afaceri dubioase. Dacă depune acești bani într-o companie offshore, îi poate accesa fără să fie taxat pentru ei. Chiar dacă această companie fantomă e descoperită, nu poate fi asociată direct cu politicianul, pentru că e deținută, practic, de o persoană trecută pe hârtie de Mossak Fonseca și care nu deține, de fapt, nimic. Ca să transfere banii, compania pretinde că face tranzacții de afaceri: documentele Panama au dezvăluit mii de tranzacții false, plăți de milioane de dolari pentru „consultanță" și cecuri imense făcute drept compensație pentru tranzacții anulate.

„Acestea nu sunt afaceri", a declarat pentru BBC Panorama expertul în spălare de bani, Andrew Mitchell. „Pretindeau că fac afaceri ca să poată transfera bani sau acțiuni. "

Să începem cu cel mai mare: Vladimir Putin.

Prietenul lui din copilărie, Sergei Roldugin – un mare violoncelist și nașul primei fiice a lui Putin – e listat drept proprietarul mai multor companii offshore. Toate au fost înființate de Mossack Fonseca și au primit nenumărate plăți în valoare de zeci de milioane, conform documentelor. Totuși, se pare că banii nu-i aparțin lui Roldugin, ci celor mai apropiați asociați ai lui Putin sau chiar lui Putin însuși.

E greu de explicat felul în care funcționează așa ceva, dar ne ajută mult un exemplu excelent reliefat de CIIJ în raportul lor:

Pe 10 februarie 2011, o companie anonimă din Insulele Virgine Britanice numită Sandalwood Continental Ltd. a împrumutat două sute de milioane de dolari unei firme la fel de dubioase din Cipru, pe nume Horwich Trading Ltd.

În ziua următoare, Sandalwood a împuternicit o altă companie dubioasă din Insulele Virgine Britanie, Ove Financial Corp., să colecteze plățile de pe urma împrumutului – inclusiv dobânda.

Pentru această împuternicire, Ove a plătit un dolar.

Dar drumul banilor nu s-a încheiat acolo.

În aceeași zi, Ove a oferit dreptul de colectare a banilor unei alte companii din Panama, numită International Media Overseas. Și această companie a plătit tot un dolar pentru aceste drepturi.

Într-o perioadă de 24 de ore, împrumutul a traversat, pe hârtie, trei țări, două bănci și patru companii, ceea ce a însemnat că urma banilor s-a pierdut pe parcurs. Banca Rossiya, cu sediul în St. Petersburg, o instituție al cărei proprietar a fost numit unul dintre „casierii " lui Putin, a înființat Sandalwood Continental și a direcționat transferul banilor.

International Media Overseas, unde au ajuns, într-un final, drepturile de încasare a dobânzii de pe urma celor 220 de milioane de dolari, era controlată, pe hârtie, de unul dintre cei mai vechi prieteni ai lui Putin: Sergei Roldugin.

Ideea e următoarea: în acest caz, cineva cu legături foarte strânse cu Putin a transferat două sute de milioane în schimbul unui dolar. Asta e doar una dintre numeroasele tranzacții pe care le-a descoperit CIIJ în dosarele companiei Mossack Fonseca – în valoare de două miliarde de dolari în total - care implică firme sau indivizi „inconfortabil de apropiați " de Putin. După cum a sugerat CIIJ, banii ar putea reprezenta diverse plăți oferite în schimbul ajutorului din partea guvernului rus. Pe scurt, bani proveniți din corupție.

Se pare că și FIFA e mult mai groaznică decât credeam –și tot cu ajutorul firmei Mossack Fonseca. Patru dintre cei 16 delegați oficiali ale organizației condamnați pentru corupție în Statele Unite au folosit Mossack Fonseca pentru a-și crea companii offshore. Un membru al Comitetului Independent de Etică al FIFA, Pedro Damiani, a lucrat pentru șapte companii offshore create de MF asociate cu fostul vice-președinte FIFA Eugenio Figueredo – tipul care a fost acuzat de fraudă, spălare de bani și escrocherii în luna mai a anului trecut. În plus, e imposibil ca Damiani să nu fi știut că Hugo și Mariano Jinkis – un tată și un fiu care i-au mituit pe delegații FIFA cu zeci de milioane ca să obțină drepturile de transmisie pentru meciurile latino-americane – făceau ceva ilegal. În momentul de față, Damiani e pus sub investigație chiar de comitetul din a cărui conducere face parte.

Prim-ministrul Islandei, care a ajuns la putere după ce mai multe bănci mari din țara lui au dat faliment, deținea și el o companie offshore înființată tot de prietenii noștri de la Mossack Fonseca, care avea acțiuni exact la acele bănci. Din documente, reiese că deținea jumătate din acțiunile companiei și restul i le-a vândut soției sale pentru prețul de un dolar. Nu e foarte clar încă dacă prim-ministrul Sigmundur Gunnlaugsson a făcut ceva ilegal, dar el și guvernul lui au negociat înțelegeri cu aceleași bănci la care avea acțiuni. După ce documentele Panama au ieșit la suprafață, islandezii au ieșit în stradă să-i ceară demisia.

Toate scandalurile mari pe care le-au făcut publice documentele Panama sunt la fel de greu de înțeles ca și nebunia cu Putin. Dacă ești interesat de dovezile din spatele fiecărui scandal, îți recomand să explorezi site-ul CIIJ.

Aș putea vorbi despre scandalurile astea zile în șir – să tot expun afacerile financiare murdare ale prim-ministrului Pakistanului ; pe cele ale regelui Arabiei Saudite; pe cele ale copiilor președintelui Azerbaidjanului ; pe cele ale fiului fostului președinte egiptean Hosni Mubarak; pe ale celor opt politicieni din Politburo, partidul aflat la conducere în China ; chiar și afacerile dubioase ale lui Jackie Chan – dar deocamdată cred că îți e de ajuns să știi cifrele.

Documentele Panama au dezvăluit un total de 61 de membri ai familiilor și asociați ai prim-miniștrilor, președinților și regilor care au folosit serviciile firmei Mossack Fonseca. Firma a ajutat la ascunderea a miliarde de dolari proveniți de la guverne de pe tot globul – dolari care, în mod normal, ar fi trebuit taxați. A făcut afaceri cu oameni care au furat milioane de dolari din fonduri destinate văduvelor și orfanilor. Și a făcut asta timp de patruzeci de ani, fără să fie detectată – până în momentul în care acea sursă anonimă a luat legătura cu Süeddeutsche Zeitung.

Toți suntem bombardați de conținut în fiecare zi și ne e greață deja. În fiecare zi, sute de reclame ne agresează vizual de pe panouri publicitare, de pe ecranele telefoanelor și ale televizoarelor. Nu ne-ar ajunge o viață să ascultăm toată muzica lansată pe glob în ultimele șase luni. Suntem îngropați în titluri de articole, copleșiți de cantitatea de știri la care avem acces. Într-o eră în care informația e atât de abundentă, e epuizant să încerci s-o consumi pe toată.

Documentele Panama nu sunt o chestiune ușor de înțeles. Va mai dura mult până să fie descifrată – zecile de organizații media care au lucrat la asta n-au reușit încă să sorteze toate documentele pe care le-au primit. Dar e o poveste cu care merită să-ți pierzi timpul. Pentru că, spre deosebire de porcăriile cu care e inundată lumea în momentul de față, asta e o poveste care te privește și pe tine.

@drewjschwartz

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre corupție pe VICE:
Bucureștenii își iau țepe de la primari de mai bine de 150 de ani
Fost comisar al Gărzii Financiare: „În România se fură anual miliarde de euro cu sprijinul politicienilor"
Cum dracu' a ajuns Zimbabwe cu doar 217 dolari în bancă?