FYI.

This story is over 5 years old.

Declarația săptămânii

Declarația săptămânii: A mințit sau nu Raluca Prună când a spus că actele urgente nu se supun dezbaterii publice?

Ministrul Justiției a venit cu două argumente care se exclud reciproc.

În rubrica asta săptămânală analizăm declarațiile oamenilor politici. Invitați permanenți sunt experții în administrație publică și legislație de la primul site de fact-checking din România - Factual (gestionat de organizația civică Funky Citizens), și compania de cercetare a comportamentului uman, Human Behavior, care analizează în softul Facereader reacțiile și expresiile faciale ale aleșilor.

Joi, pe 10 februarie, întrebată de ce nu a supus dezbaterii publice ordonanța de urgență (OUG) privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, ministrul Justiției Raluca Prună a declarat:

Publicitate

„În primul rând, pentru că știți foarte bine că ordonanța de urgență, tocmai din cauza caracterului de urgență, nu este de regulă pusă în transparență decizională. Nu există obligație de la lege (…) Am considerat, ca ministru, unu: că nu am această obligație și doi: mi-am luat riscul de a nu o pune în transparență decizională, pentru că urmează să primesc un aviz al CSM, deci, tehnic vorbind, ea mai poate fi modificată și urmează, desigur, să primesc si un aviz al CSAT. În mod normal, ar fi trebuit să fie pusă în transparență după ce primim și avizul CSAT (…)."

FUNKY CITIZENS

Ce verificăm: Raluca Prună oferă două motive pentru care proiectul nu a fost supus dezbaterii publice. Ea afirmă că:

  • proiectul face excepție din cauza caracterului său urgent
  • nu îl putea supune procedurii pentru că nu avea avizele necesare.

Verificăm cele două argumente pe rând, deși ele par să se excludă reciproc încă din alăturarea lor.

Argumentul I: Situația de urgență impune o ordonanță de urgență a Guvernului, exceptată de la procedura de transparență decizională

1. Ne uităm la procedura pentru legiferarea de urgență

Legea pentru transparența decizională în administraţia publică prevede niște condiții care trebuie îndeplinite cumulativ și simultan, pentru ca un proiect să poată fi adoptat în procedură de urgenţă:

(13) În cazul reglementării unei situaţii care, din cauza (I) circumstanţelor sale excepţionale, (II) impune adoptarea (III) de soluţii imediate, în vederea (IV) evitării unei (V) grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgenţă prevăzută de reglementările în vigoare.

Publicitate

2. Ne uităm dacă procedura este aplicabilă în acest context

Mai mult decât atât, Constituția României prevede câteva condiții care trebuie îndeplinite pentru ca un proiect de lege să fie adoptat prin OUG: situația extraordinară, nevoia de reglementare și nevoia justificării.

O altă decizie a Curții Constituționale arată că:

a. adoptarea rapidă a unei reglementări se poate face prin procedura parlamentară (poate chiar procedura de urgență, prin care Codul fiscal a fost adoptat în 3 zile, 1-3 septembrie 2015)

b. motivarea urgenței trebuie să cuprindă argumentele care privesc situația extraordinară, nevoia de soluționare exclusiv printr-o nouă reglementare, respectiv eventualul impact dezastruos al amânării unei astfel de reglementări.

Așadar, deși încă nu suntem convinși, continuăm verificarea și presupunem că procedura pentru legiferarea de urgență este aplicabilă, că situația chiar impune o soluție imediată pentru reglementare și că instrumentul de legiferare utilizabil este chiar ordonanța de urgență.

3. Ne uităm dacă instrumentul de legiferare poate fi ordonanța de urgență

Tot în articolul 115 din Constituție, la aliniatul 6, găsim și ce nu se poate reglementa prin ordonanță de urgență.

(6) Ordonanţele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului , drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie , drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

Publicitate

Dacă ne uităm la decizia CCR privind neconstituționalitatea prevederilor despre interceptări , descoperim că „dispoziţiile criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) referitoare la statul de drept în componenta sa privind garantarea drepturilor cetăţenilor şi în art.1 alin.(5) care consacră principiul legalităţii".

Argumentația asta implică neconstituționalitatea unor dispoziții legale din Codul de Procedură Penală care afectează drepturile cetățenilor. Astfel, corectarea acelor dispoziții ar afecta, de asemenea, drepturi prevăzute în Constituție. Iar Constituția spune explicit că nicio astfel de reglementare nu poate face obiectul unei OUG.

De asemenea, potrivit comunicatului Guvernului, se iau în calcul modificări privind atribuțiile a două instituții fundamentale, menționate specific în Constituție: Înalta Curte de Casație și Justiție (care primește atribuții de control) și Ministerul Public (care este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor).

Citește și: Declarația săptămânii: A mințit sau nu Dragnea când a spus că PSD câștigă procesele cu creditorii?

Argumentul II: Proiectul de OUG nu avea toate avizele, deci nu putea fi pus încă în dezbatere publică

Ministrul Justiției spune că nu a putut supune proiectul ordonanței de urgență dezbaterii publice pentru că aștepta avizul CSM și CSAT. Această afirmație este falsă, pentru că legea transparenței decizionale este explicită: procesul de avizare intervine după dezbaterea publică și după primirea observațiilor din public.

Publicitate

Art. 7 alin (8): proiectul de act normativ se transmite spre analiză şi avizare autorităţilor publice interesate numai după definitivare, pe baza observaţiilor şi propunerilor formulate potrivit alin. (4)."

Alineatul (4) spune că la publicarea anunţului, autoritatea administraţiei publice va stabili o perioadă de cel puţin 10 zile calendaristice pentru proiectele de acte normative prevăzute la alin. (2), pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice. "

Concluzie 1: Declarația este parțial falsă

Prima afirmație a Ministrului Justiției (caracterul urgent al reglementării o exceptează de la dezbatere publică) este parțial falsă. Deși există o procedură de urgență pentru adoptarea de acte normative, care poate duce la evitarea procesului de transparență decizională, nu este clar dacă acest act normativ se încadrează în ceea ce presupune caracterul de urgență.

Concluzie 2: Declarația este falsă

Cea de-a doua afirmație (ordonanța nu putea fi supusă dezbaterii publice pentru că nu avea toate avizele) este falsă. Legea specifică clar că procesul de avizare începe după supunerea proiectelor de acte normative dezbaterii publice.

Citește și: Declarația săptămânii: A mințit sau nu Oprea când a spus că a cumpărat 5 000 de mașini pentru MAI?

HUMAN BEHAVIOR

Ce analizăm: Emoțiile și reacțiile din declarațiile Ralucăi Prună.

Din graficul ăsta, îți dai seama că Raluca Prună stă bine de tot cu moralul. Deși subiectul nu era în favoarea ei, ea a fost, în general, fericită pe parcursul declarației. Sigur, se observă și ceva dezgust sau dispreț pe acolo, dar așa se-ntâmplă când trebuie să dai explicații plebei.

Publicitate

La întrebarea despre ordonanța de urgență, Raluca Prună a fost toată cuprinsă de fericire. Asta a fost prima ei reacție și, de altfel, cea mai intensă emoție din timpul interviului. Ministrul Justiției s-a bucurat ca un copil și-a debordat de încredere în sine, mai ales când îi explica reporterului ce presupune caracterul de urgență al ordonanței.

De la atâta fericire, Raluca a dat-o în dezgust, spre finalul interviului. În special în momentul în care spune că trebuie să primească un aviz de la CSM. Poți să-ți dai seama, deci, cam ce părere are despre avizul ăla și ce-ar face cu el.

Urmărește VICE pe Facebook:

Citește mai multe despre Justiție:
Cum s-a schimbat definitiv modul în care SRI și justiția vor prinde corupții din România
Să ne băgăm bocancii în justiţie şi copiii în campania electorală!
Curtea Europeană de Justiție zice NU supravegherii, Guvernul României o lărgește