​Cum a fost pe stadionul național al Franței în timpul atacurilor teroriste din Paris

Phillip, de 26 de ani, e student la Științe Politice la Universitatea din Paris. E microbist și a fost pe Stade de France vineri ca să vadă meciul dintre Franța și Germania. Când l-am întrebat prin sms dacă îmi poate povesti ce s-a întâmplat în noaptea respectivă, mi-a răspuns imediat: „Sigur că da. Se poate mai târziu? Universitatea mea a fost evacuată și e cam panică pe-aici. Nici nu mai am baterie. Îți dau mesaj când ajung acasă. " Phillip mi-a scris până la urmă luni seara:

Tocmai am ieșit de la un curs despre diplomația americană ținut de un fost ambasador. Studiez științe politice. Înainte de curs, am ținut un moment de reculegere. Apoi un paznic a dat buzna în clasă și ne-a zis că universitatea e evacuată. A sunat alarma și toți am ieșit afară. Mai târziu am aflat că cineva își uitase rucsacul pe un hol. Asta arată cât de stresată e toată lumea în momentul de față. E mai dificil să intri în facultate decât să intri într-un club de fițe.

Mulți dintre colegii mei au fost în oraș sau pe stadion vineri noapte. Toți au fost răscoliți de amintiri dureroase.

Eram la meci cu doi prieteni, amândoi germani. Unul e exchange student, celălalt lucrează la un canal de televiziune franco-german din Strasbourg. Trebuie să recunosc că mama e din Franța și mereu am fost un fan al echipei naționale. Dar îmi place cum joacă și echipa germană. Abia așteptam să văd meciul.

M-am întâlnit cu prietenii și am mers împreună. Poate pentru telespectatorii de acasă a fost un meci plictisitor, dar noi ne simțeam bine. Ne plăcea să vedem toți jucătorii ăștia faimoși live, ce scheme fac cu mingea și cum se mișcă în spațiu când nu au mingea. Era mișto.

Am auzit prima explozie, dar inițial am crezut că or fi artificii sau pocnitori. Bineînțeles, într-un astfel de moment îți trece prin cap că ar putea fi ceva rău, dar nimeni nu vrea să se gândească la o bombă. Ne-am uitat la paznici și păreau calmi. Chiar și după a doua și a treia explozie, oamenii erau în continuare calmi.

Nu aveam semnal prea bun la telefon pe stadion. Așa că am primit doar vreo două mesaje în timpul meciului. De la minutul 70, am început să primim toți mesaje. Eu mă bucuram că Franța dăduse două goluri. Și apoi meciul s-a încheiat și s-a făcut un anunț că ieșirile vor fi parțial închise din cauza incidentelor din jurul stadionului.

Am așteptat până am văzut că oamenii erau conduși în liniște pe teren. Mi-au răsărit imediat în cap imagini cu o mulțime panicată. Forțele de securitate au reușit să calmeze pe toată lumea și să ducă spectatorii pe teren. Toată lumea încerca să-și sune rudele. Dar internetul și telefoanele mergeau prost.

Nimeni nu știa ce s-a întâmplat exact. Circulau doar zvonuri despre explozii. Am încercat să rămânem calmi și să nu ne pierdem cumpătul ca unii oameni din jur. Câteva fete tinere plângeau, iar unii au încercat să sară gardul. Situația era sub control, dar nu poți învinovăți oamenii pentru comportament impulsiv și emoțional în astfel de împrejurări.

După vreo 45 de minute, am fost escortați afară de pe stadion prin partea vestică. Dar nimeni nu știa unde să meargă. Metroul nu mai mergea, așa că ne-am plimbat aiurea o vreme. Peste tot se auzeau sirene de poliție și vedeai polițiști înarmați. Deși păreau stresați și ocupați, i-am întrebat ce se întâmplă. Ne-au răspuns prietenos, dar nu aveau nici ei foarte multe informații. Am ajuns acasă într-o oră, doar pentru că ne tot opream pe drum să întrebăm ce s-a întâmplat. A fost o noapte foarte diferită față de cum ne așteptam. Locuiesc între trei spitale și aud multe ambulanțe de obicei. Dar vineri noapte m-am cutremurat de câte ori le-am auzit.

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre atacurile din Paris:
Cum se folosește Statul Islamic de frica noastră și cum să învățăm să ne-o controlăm
Toate lucrurile aberante pe care le-au pus oamenii în cârca musulmanilor zilele astea
De ce a atacat Statul Islamic Parisul și cum vor riposta Franța și NATO?