Statul român a distrus PFA-urile: un ghid pentru ăia care n-au terminat ASE-ul

Din 2016, ar trebui să dai un sfert din venitul tău la stat, ca să ai o pensie umană.

|
ian. 11 2016, 10:31am

Anul 2016 a venit, pentru români, cu un Cod Fiscal complet revizuit, adoptat printr-o ordonanță de urgență spre finalul mandatului de premier a lui Ponta și promulgat, la sfârșitul anului trecut, de președintele Iohannis. Ca orice schimbare în legislația fiscală, chestia asta a creat panică în rândul populației. Motivul e simplu: tot ce-i scris în Codul Fiscal e alambicat rău și zici că-i făcut în ideea că doar contabilii trebuie să-nțeleagă ceva din el. Dacă te uiți pe acolo, o să ai impresia că multe paragrafe sunt făcute special ca să te bage-n ceață, nu să te lămurească.

Cele mai multe nedumeriri sunt legate de modificările pentru cei care obțin venituri ca persoane fizice autorizate, prin PFA-uri. În condițiile în care în România sunt înregistrate în jur de patru sute de mii de PFA-uri, iar mulți salariați sunt plătiți în baza lor, e important să știi la ce să te aștepți.

Am vorbit cu câțiva consultanți fiscali, ca să-ți zic, cu cuvinte mai prietenoase decât în manualul de economie, ce s-a schimbat, cum sunt afectați cei cu PFA-uri și ce soluții au ei la dispoziție.

DIN 2016, PLĂTEȘTI COTIZAȚIA PENTRU PENSIE CHIAR DACĂ EȘTI SALARIAT

Fotografie de mikineator, via Flickr

Până anul ăsta, era convenabil să ai PFA dintr-un motiv foarte simplu: dacă erai angajat cu acte în altă parte, n-aveai obligația să plătești contribuția de asigurare socială (CAS), adică aia pentru pensii. Odată cu noul cod, partea asta e istorie. Din 2016, fie că ești salariat ori ba, în caz că ai un PFA, e musai să marci banul pentru pensie.

Poți merge pe varianta contribuției individuale obligatorii, care este 10,5% din venitul net obținut, dar nu mai mică de 35% din salariul mediul brut. Deci, oricum ai da-o, baza de calcul n-o să fie sub 938,35 lei. Iar când ești salariat și angajatorul îți plătește oricum contribuția pentru pensie, faza asta-i aiurea rău. Pentru cei care nu-s salariați, e bine de știut că ăștia 10,5% nu asigură decât o cotizație parțială pentru pensie. Cu alte cuvinte, dai mai puțini bani, dar vei avea pensie mai mică la bătrânețe.

Citeşte şi Banii statului sunt banii noştri, băgă bine la cap!

Ca să ai o pensie cât de cât ok când ți-o veni vremea, se presupune că ar trebui să alegi a doua opțiune: să plătești contribuția integrală. Problema e că bătrâneți (ceva) mai liniștite înseamnă să dai acum 26,3% din venitul tău net, și parcă nu-ți vine să faci asta.

Ce înseamnă asta: Dacă ești și PFA și salariat în același timp, treaba-i nasoală și absurdă totodată. Practic, ești nevoit să dai 10,5% din veniturile tale obținute prin PFA, ca să cotizezi la contribuția de asigurare socială, pe care oricum ți-o plătește și angajatorul tău.

BAZA MINIMĂ DE CALCUL A COTIZAȚIEI PENTRU PENSIE NU MAI EXISTĂ

Fotografie de Dan Moyle, via Flickr

O altă schimbare, importantă pentru cei care nu-s salariați și plăteau CAS-ul și anul trecut, este modul în care se calculează contribuția asta pentru pensie. Până la începutul anului, se calcula conform venitului declarat și nu putea să fie mai mică de 35% din salariul mediu brut. Completai niște hârțoage, alegeai un venit la care vrei să ți se aplice cota de contribuție la pensie (care era de 26,3%) și, în funcție de asta, știai cât trebuie să scoți din buzunar.

De acum, însă, nu mai ai posibilitatea să-ți alegi venitul la care vrei să se aplice cota de contribuție pentru pensie. Conform noilor prevederi fiscale, CAS-ul se va aplica veniturilor reale pe care le obții și, la fel, nu poate să fie mai mic decât echivalentul a 35% din salariul mediu brut.

Citește și Cinci motive pentru care greva fiscală e soluția finală

Ce înseamnă asta: Dacă în anii trecuți plăteai contribuția pentru pensii în funcție de un venit ales de tine, adică puteai merge lejer pe suma minimă admisă, acum contribuția e calculată în funcție de venitul tău real. Concret, dacă în 2015 ai plătit minimul ăla obligatoriu, din 2016 nu mai poți face asta, iar suma pe care o dai la stat este legată strict de câștigurile tale.

Există și-un mic avantaj, că nu mai ești legat de cota aia de 26,3%, obligatorie până anul ăsta. Acum, obligatorie e doar cota de 10,5%, cea care-ți asigură, însă, o pensie parțială. Deci, în unele situații, ai putea să dai mai puțin bani, cu condiția să îți neglijezi bătrânețile. Decizii, decizii.

DACĂ AI ACTIVITATE LA SEDIU, IMPOZITUL PE CASĂ POATE CREȘTE CU PÂNĂ LA 2% DIN VALOAREA IMOBILULUI

Fotografie de Alan Levine, via Flickr

Noua legislație a adus schimbări și-n privința impozitului pe clădiri. Astfel, dacă până acum se făcea diferența între tipul de proprietar (persoană fizică sau juridică), de acum înainte se va face diferența doar între tipul de clădire.

Cu alte cuvinte, dacă ai sediul social al PFA-ului în apartamentul tău și activitate economică de orice fel, vei avea de plată un impozit majorat, pentru clădiri nerezidențiale. Impozitul ăsta poate ajunge și până la 2% din valoarea clădirii, în cazul celor care n-au fost evaluate în ultimii cinci ani. Sigur, poți să nu mai întreprinzi activitate economică la sediu, dar asta nu te salvează.

Dana Goția, consultant fiscal, îți explică de ce:

„Multe PFA-uri au declarat sediul social acasă și, dacă vor să evite mărirea impozitului, o să fie nevoite să nu mai deducă nicio cheltuială cu spațiul pe care-l folosesc în desfășurarea activității. Asta ar duce la o falsă mărire a venitului și, implicit, la majorarea impozitului datorat. De asemenea, ar putea fi afectați și cei care au închiriat spațiile de la proprietari, deoarece creșterea impozitelor pe clădiri va duce la mărirea chiriilor".

Ce înseamnă asta: Dacă îți deduci pe PFA cheltuielile curente cu apartamentul (lumină, gaze, întreținere etc) sau emiți facturi de la tine din pat, legea consideră că ai activitate economică la sediul tău. Prin urmare, casa ta va fi considerată clădire nerezidențială sau cu scop mixt și ți se va aplica cota de impozit corespunzătoare.

Și nu ieși bine nici dacă renunți la activitatea la sediu, pentru că așa-ți scad cheltuielile deductibile. Practic, te-nvârți într-un cerc dubios și n-ai scăpare.

CHELTUIELILE DEDUCTIBILE SE LIMITEAZĂ

Conform noului Cod Fiscal, cotizațiile pe care PFA-urile le plătesc anual către asociații profesionale sunt deductibile doar în limita a patru mii de euro pe an. Asta spre deosebire de anii precedenți, când aceste cheltuieli erau deductibile în limita a 2% din baza de calcul, care era determinată ca diferență între venitul brut și restul de cheltuieli deductibile.

Ce înseamnă asta: La prima vedere, nu mare lucru. PFA-urile afectate de chestia asta sunt cele care plătesc cotizații anuale de patru mii de euro către asociațiile profesionale. Dar, spre exemplu, cotizația anuală pe care psihologii o achită către Colegiul Psihologilor din România este de 250 de lei, iar un evaluator autorizat plătește către Asociația Națională a Evaluatorilor între 700 și 2 550 de lei.

ANAF-UL POATE SĂ TE PUNĂ LA PLATĂ, DACĂ RECONSIDERĂ ACTIVITATEA PFA-ULUI CA FIIND UNA SALARIALĂ

Fotografie de William Ross, via Flickr

Condiția de bază a înființării unui PFA este ca acesta să desfășoare o activitate independentă, pe care Fiscul o definește prin șapte criterii. Printre altele, să nu depindă de un singur client, de un sediu pentru desfășurarea activității sau de un program de lucru fix.

Conform noilor prevederi, dacă nu îndeplinești patru din cele șapte condiții, ANAF-ul are dreptul să reconsidere, în urma unui control, activitatea ca fiind una dependentă, adică de natură salarială.

Citește și Greșelile pe care le fac românii când vor să se angajeze

Ce înseamnă asta: Să zicem că ești plătit prin PFA de angajatorul tău, deci ai un program fix, într-un loc stabil și un singur client. În urma unei inspecții de la Fisc, riști ca angajamentul dintre tine și patron să nu fie considerat valabil. În cazul ăsta, vei fi pus să plătești toate datoriile salariale din urmă (contribuțiile care sunt obligatorii pentru salariați, dar opționale pentru PFA-uri, de exemplu asigurarea de șomaj și contribuția pentru concedii și indemnizații).

Plus penalități, asta ca să nu existe dubii că au de gând să te jupoaie.

MICROINTREPRINDEREA AR PUTEA FI O ALTERNATIVĂ LA PFA, DAR NU PENTRU TOATĂ LUMEA

În condițiile astea, multă lume vorbește despre faptul că vremea PFA-urilor s-a dus și că o soluție mai bună ar fi să treci pe microintreprindere. În cazul microintreprinderilor, taxele pe care le plătești sunt mult mai mici. Dai statului doar 8% din venitul realizat (trei procente pe impozit și cinci pe dividende), spre deosebire de 29%, cât plătești ca PFA. E adevărat, aceste opt procente nu includ nici contribuția pentru pensie și nici cea pentru sănătate, cum se-ntâmplă în cazul PFA-urilor.

Nu e totul lapte și miere, însă, nici în cazul ăsta. Trebuie să știi că venitul realizat de o microintreprindere nu poate fi cheltuit la fel ca-n cazul unei PFA. Ca asociat al unei micro, trebuie să aștepți un an pentru a te bucura de banii pe care-i produci, pentru că legea spune că profitul unei societăți comerciale nu poate fi împărțit pe dividende decât o dată pe an, la sfârșitul exercițiului financiar.

Mai există și varianta să devii propriul salariat, dar în cazul ăsta va trebui să achiți contribuțiile aferente (55,5% din valoarea salariului brut – 32,5% suportat din postura de salariat, restul ca angajator).

Citește și Crezi că ai un job de căcat? Să vezi cum e într-un depozit Amazon

Numai că nu toată lumea poate face trecerea de la PFA la micro, spune Dana Goția, consultant fiscal.

„Pentru psihologi, de exemplu, este imposibil să schimbe forma de organizare, deoarece legea le limitează formele de exercitare a profesiei, iar SRL-ul este exclus. La fel și-n cazul serviciilor de consultanță: o PFA care obține majoritatea veniturilor din consultanță nu va putea trece pe SRL, pentru că nu ar mai fi rentabil. Ca micro, legea limitează veniturile obținute din consultanță la maxim 20% din totalul venitului brut. În plus, va avea obligația să angajeze un contabil autorizat".

În concluzie, deși codurile fiscale au rolul, teoretic, de a aduce o relaxare fiscală, se pare că ăsta al nostru mai mult a îngreunat lucrurile. Taxele au devenit mai mari, la fel și riscurile la care te expui, iar alternativele sunt limitate și nu neapărat mult mai confortabile. Anul ăsta o să fie anul în care multe PFA-uri or să dispară.

Urmărește VICE pe Facebook

Citeşte şi alte materiale despre sărăcie:
Copilăria petrecută în sărăcie are efecte nocive asupra creierului
N-o să-ţi vină să crezi de ce suntem săraci!
Când ești sărac, deciziile proaste sunt raționale

Mai multe de la VICE
Site-uri VICE