Francezii au inventat un fel de Google Search care nu-ți vinde informațiile personale altora

Dacă Google e Goliat, atunci Qwant vrea să fie David.

Motorul de căutare francez, integrat recent într-o ediție personalizată Mozilla Firefox, protejează anonimitatea a 21 de milioane de oameni din treizeci de țări care îl folosesc lunar, ceea ce înseamnă cu șaptezeci de procente mai des decât acum un an. Luna aceasta lansează și o aplicație pentru mobil care le va permite oamenilor să utilizeze un motor de căutare care nu îi urmărește și e integrat într-un browser web sigur.

Motorul de căutare a fost co-fondat în 2013 de Eric Leandri, un antreprenor în tehnologie cu experiență în securitatea de rețea, și de Jean Manuel Rozan, un investitor care a fost bancher. Astăzi, cei doi co-fondatori au o echipă de peste cincizeci de oameni în birourile lor din Paris, Nisa și Rouen și vor să-și crească produsul și să-l transforme într-i alternativă la Google.

„N-am vrut să oferim doar un alt motor de căutare", a zis Leandri. „Avem valori în care credem, de exemplu respectarea intimității utilizatorilor, pe care nu îi urmărim online. Aceasta a fost regula impusă echipelor de inginerie și marketing din prima zi, iar oamenii noștri au îmbrățișat-o, pentru că este, în același timp, o provocare și o răsplată."

Qwant poate fi comparat cu DuckDuckGo, motorul de căutare care evită căutările personalizate sau cu ixquick, motorul de căutare olandez care permite căutarea în privat (dar tot arată jumătate de pagină de reclame Google). Qwant nu folosește cookies pentru utilizatorii săi și nici nu le colectează datele personale. Doi oameni diferiți care caută „excursie în Mexic", unul în Paris, și unul în California, vor primi același rezultat pe Qwant.com.

Qwant se mai distinge prin categoriile de căutare. Care merg dincolo de știri tipice, imagini și tab-uri video și includ o categorie de social media (care colectează doar rezultatele de pe Twitter) și una de muzică, care furnizează albume și cântece de pe iTunes. Qwant mai are câte o pagină de artist pentru fiecare pop star cunoscut, cu știri recente despre ei și cu postările lor de pe social media. De curând, a introdus o secțiune numită Notebooks, care creează profile pentru utilizatori și oferă o pagină cu forumuri de mesaje multimedia unde utilizatorii își pot încprca fotografiile, videoclipurile și textele de discutat. Există 31 de categorii diferite precum joburi, mașini, gastronomie, sănătate și hoby-uri. Mai există și un motor de căutare pentru copii, intitulat Qwant Junior.

 În august, Qwant a fost adăugat la versiunile germană, franceză și britanică de Firefox pentru desktop, cât și la Firefox pentru Android și iOS. Extensia add-on a companiei pentru Firefox are cinci mii de descărcări pe săptămână și a ajuns la 140 000 de descărcări în ultimele trei luni.

Qwant e sinonim cu lipsa de încredere a Europei în Google, mai ales în felul în care compania își urmărește utilizatorii.

„Ne aflăm într-un punct important în care noi, ca cetățeni, utilizatori de internet și consumatori, trebuie să alegem în ce măsură avem dreptul la intimitate și în ce măsură vrem să-l exersăm", a zis Leandri. „Internetul nu e doar un mijloc de comunicare, ci, din ce în ce mai mult, un creier surogat; lucruri care înainte ar fi rămas ascunse în propria minte impenetrabilă sau în sanctuarul casei tale sunt trimise acum pe servere unor companii. Tot ce facem e stocat și poate fi găsit la cerere."

Chiar și în cazurile în care există opțiuni de intimitate, Leandri avertizează că poate fi vorba de niște alegeri false. De exemplu, unele companii pot oferi utilizatorilor intimitate și servicii personalizate, dar în contract, scrie cu litere mici că informațiile tale tot sunt colectate pentru viitor. „Ei pretind că nu putem avea inteligență artificială fără să renunțăm la informațiile personale, dar e o minciună", a zis Leandri. „Bineînțeles că e mai rapid și mai ușor să exploatezi intimitatea oamenilor ca să educi roboții, dar noi credem că există soluții alternative."

 Leandri își face griji, cel mai mult, despre dependența tot mai mare de IA sau de asistenții digitali care ne anticipează nevoile. „Cu cât te obișnuiești mai mult cu asta, cu atât te vei întreba mai rar cum și de ce îți recomandă un robot o anumită cale în loc de alta, ce poveste să citește, ce articole să cumperi, a zis el. Orice companie care deține o astfel de putere va fi tentată să abuzeze de ea, dar chair și cu cele mai bune intenții, efectele acestor algoritmi sunt greu de prezis."

În orice caz, compania face profit din site-urile pay-per-click și au înțelegeri cu o firmă de internet afiliată din Berlin numită Zanox, care conectează utilizatorii cu site-uri comerciale (Qwant câștigă între 44 și 88 de cenți pe fiecare click), au parteneriate cu TripAdvisor (detaliile vor fi anunțate) și cu eBay. Qwant a făcut profit prin vânzarea de douăzeci de procente din acțiuni către Axel Springer, o editură germană, cu șase milioane de dolari în 2014 (directorul editurii, Mathias Döpfner, a criticat public politica Google).

Qwant încearcă să-și păstreze integritatea, deși face profit.

„N-o să-ți recomandăm niciodată un anumit serviciu în loc de unul mai bun, doar pentru că avem interese de afaceri, și nici n-o să filtrăm rezultatele în funcție de un program politic anume", a zis Leandri. „Promisiunea noastră față de utilizatori și de întreaga comunitate de pe internet e că vom fi corecți cu toată lumea."

Ca să fie transparentă, Qwant și-a publicat codul-sursă ca să poată primi aprobarea Consiliului Național Francez de Protecție a Datelor (CNFPD). Anul acesta, compania speră să-și facă publici algoritmii, ca toată lumea să le poată verifica bunele practici.

Totuși, are un adversar serios în Google. Qwant e folosit de 12 procente dintre utilizatori pe smartphone. Traficul căutărilor pe mobil e dominat de Google, care deține 95 de procente din piața americană de smartphone. Nu ajută nici faptul că Qwant nu e listat ca motor de căutare în browserele Safari și Chrome. Dar lucrează la lărgirea orizontului pentru utilizatorii de net. „Când ai doar două motoare de căutare care hotărăsc ce ar trebui furnizat către miliarde de oameni, nu mai e doar o problemă de neutralitate, ci una de democrație", a zis Leandri.

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia