Am vorbit cu interpretul de folclor de la Ministerul Culturii despre sufletul neamului românesc

Ne așteaptă vremuri grele. Pe noi toți, dar mai ales pe tinerii artiști români. Bine, în afară de ăia care nu cântă muzică populară, ei s-au scos. Zilele astea își intră în pâine secretarul de stat Alexandru Pugna, interpret de muzică populară, absolvent de Teologie și vicepreședinte al Consiliului Județean Bistrița Năsăud. A organizat festivaluri cu nume precum „La izvor de cânt și dor", conduce o asociație numită „Pană de păun", și cântă melodii ca „Bate murgu din picior", „Mândră gura ta izvor", „La fata de morăriță".

El va avea atribuții în bucata aia cu identitatea națională din denumirea ministerului, dar nu îmi e foarte clar ce planuri are. În afară de muzică populară, evident. Și nici lui nu prea îi este. După cum poți citi în interviul de mai jos, vorbește cam ca în cântecele sale:

„Mândră, gura ta izvor, la, la, la, lai, la
Când dă apă, când dă dor, la, la, la, lai, la
Și gurița tare-i dulce, de la ea nu m-aș mai duce
Zi, măi!"

VICE: Astăzi ați fost la minister. Gata, să vă spun „domnul secretar de stat", ați acceptat, ați preluat funcția?
Alexandru Pugna: Hă, hă, hă, mâine mă voi întâlni cu domnul ministru ca să discutăm detalii, astăzi am avut o întâlnire cu doi dintre colegii care sunt secretari de stat și care m-au pus în temă cu unele probleme, ca să spun așa. Sigur că este o ipostază nouă pentru mine, încă nu știu ce să vă spun legat de atribuțiile mele, de domeniile de care o să răspund, știți?

Îmi dau seama, dar lumea vă cunoaște în Bistrița, poate, dar ne-am gândit să ne răspundeți la câteva întrebări, ca să vă cunoască și la nivel central.
Păi eu sunteți convins că ați văzut un CV al meu, că ziariștii se mișcă rapid.

Cu ce gânduri porniți spre noua dumneavoastră funcție, de secretar de stat?
În primul rând, îmi doresc foarte mult ca Ministerul Culturii să redevină un minister de importanță pe care o merită, așa cum sunt celelalte ministere ale Culturii din celelalte țări europene. Să aibă un cuvânt de spus și să nu mai rămână întotdeauna Cenușăreasa bugetului. Sunt foarte multe probleme de infrastructură și sunt foarte multe lucruri care trebuie acoperite din bugetul mic al Guvernului, dar nu trebuie să uităm de Cultură, pentru că ea reprezintă sufletul unui popor.

Eu am venit cu gândul și cu această preocupare de a mă focusa pe partea de identitate națională prin toată activitatea mea, și ca interpret de folclor, și ca realizator al unor manifestări ce promovează o parte, sigur, din spiritualitarea neamului românesc.

Și ce înseamnă pentru dumneavoastră identitate națională?
În primul rând, toată creația acestui popor. Toată creația artistică a poporului român înseamnă identitate națională. Tot ceea ce este legat de sufletul neamului românesc este identitate națională. Trebuie să reînvățăm, și oamenii, românii, trebuie să reînvețe să fie mândri că aparțin acestui neam al românilor și trebuie, mai ales, să încercăm să salvăm lucrurile care vorbesc de identitatea națională. Adică toate valorile spirituale create de poporul român, care reprezintă, de fapt, cartea de identitate a poporului român.

Dacă puteți să fiți mai concret, ați declarat recent că „toate valorile create de neamul românesc nu au fost protejate cum ar fi trebuit". Care sunt aceste valori?
De exemplu, patrimoniul cultural imaterial a fost mult prea puțin protejat. Tot ce a creat acest popor, din punct de vedere spiritual. Deci patrimoniul cultural imaterial. Pentru cel material s-a mai realizat câte ceva, dar nu foarte multe.

Dar cum adică „creat spiritual", la ce vă referiți?
Datini, obiceiuri, tradiții… Toate aceste lucruri reprezintă patrimoniul cultural imaterial. Cel material a fost sprijinit, obiectivele de importanță deosebită au fost sprijinite, s-a încercat să se aloce bani și pentru salvarea unor obiective deosebit de importante, dar nu suficient. Pe partea cealaltă, a patrimoniului cultural imaterial, nu s-a făcut aproape deloc. Nu avem o lege prin care să încercăm să le conservăm.

Dați-mi câteva exemple mai concrete din acest patrimoniu cultural imaterial.
Nu pot acum, trebuie să intru la o altă întâlnire.

Sunteți cântăreț de muzică populară. Ce muzică ascultați, la ce filme vă uitați?
Ce să vă spun… Dumneavoastră aveți acolo CV-ul meu, ați văzut că am fost și sunt interpret de folclor, am promovat întotdeauna folclorul autentic năsăudean, sunt inițiatorul unor manifestări culturale la Bistrița deosebite, un festival al cântecului popular pentru tineri interpreți…

Chiar voiam să vă întreb, ați realizat emisiunea „La izvor de cânt și dor" și conduceți o asociație numită „Pană de păun". Cum credeți că vă vor ajuta aceste experiențe în activitatea de secretar de stat? Ce simțiți că ați învățat și ce veți putea folosi și în această nouă poziție?
Am învățat să prețuiesc și să iubesc acele lucruri care definesc sufletul românesc.

Și care sunt lucrurile care definesc sufletul românesc?
Bine, mulțumesc, nu mai pot să vorbesc. Mulțumesc.

Și a închis.

Din păcate, nu mi-a mai putut spune care ar fi abordarea lui cu privire la proiecte destinate tinerilor, la sprijinul financiar pentru tinerii artiști, de exemplu, la ce tip de proiecte culturale ar susține. Și nici nu mi-a putut răspunde la întrebări precum: „În preajma Paștelui, cântați la un concert intitulat «Pricesne și cuvinte de învățătură creștin-ortodoxă». Veți continua acest obicei și ca secretar de stat? Sau „Ați declarat într-un interviu că «viața e ca un cântec și cântecul înseamnă viață». Detaliați, vă rog."

Asta e, păcat.

Citește mai multe noul Guvern Dragnea (bine, fie Grindeanu):
Cinci lucruri care o să te înfurie legat de noul guvern Dragnea, dacă ți-e lene să citești Am vorbit cu tineri români ca să văd ce cred despre noul guvern Dragnea (bine, Grindeanu) De ce guvernul român cu cele mai multe femei ca miniștri rămâne tot unul de misogini