Cum e să fii sclavă sexuală la 12 ani, în Indonezia

Pe când Rashidah avea 12 ani, un grup de budiști extremiști au dat foc satului Rohingya, într-un atac anti-islamic. În următorii trei ani, ea a fost vândută ca sclavă și violată de traficanții de carne vie. Rashidah, mamă la 15 ani, este victima unei probleme sub-raportate, cu care se confruntă populația Rohingya din Malaezia: fetele tinere sunt vândute în căsătorii forțate.

„Nu m-am gândit niciodată că mă voi mărita în felul ăsta", spunea Rashidah, când ne-am întâlnit acum o lună. „Dar nu e ca și cum am avut de ales."

Malaezia găzduiește aproximativ 90 de mii de refugiați Rohingya, dar, conform experților, este dificil de constatat numărul real. Agenția Națiunilor Unite din Kuala Lumpur a înregistrat 53 896 de refugiați Rohingya, dar numărul nedocumentat este aproape dublu, față de cei înregistrați în momentul actual în programele pentru refugiați UNHCR.

Expatriați de guvernul Myanmar, care-i consideră tot imigranți din Bangladesh, constrânși de aranjamentele mizere ale unui stat aproape apartheid, oamenii Rohingya sunt printre cei mai persecutați oameni de pe Pământ. În 2012, un nou val de violență anti-islamică a lovit statul Rakhine din Myanmar și a deportat 140 de mii de persoane, transformându-se într-o criză umanitară regională. În primele trei luni din 2015, aproape 25 de mii de Rohingya și imigranți din Bangladesh au îmbarcat pe navele suprapopulate, în speranța unei vieți mai bune în Malaezia. Sute de oameni au murit pe drum.

Vezi documentarul: Left for Dead: Myanmar's Muslim MINority

În Malaezia, demograficul populației Rohingya se înclină mai mult spre masculin. Această situație a creat o cerere tulburătoare de fete tinere Rohingya în locuri ca Ampang, un cartier din suburbia de lângă Kuala Lumpur, în care există o populație mare de bărbați Rohingya. Traficanții de carne vie filau rapid fetele din taberele din Myanmar și de cele mai multe ori le ofereau un drum sigur spre Malaezia la o fracțiune din taxa normală. Dar odată ce porneau la drum, condițiile aranjamentului se denaturau. Din senin, fetele datorau mai mult de o mie de dolari, iar cele care nu puteau să plătească erau reținute în tabere din junglă. Multe dintre ele erau violate de traficanți. Altele erau vândute în căsătorii aranjate în Malaezia.

„Știm că femeile au fost recrutate de agenți din statul Rakhine, ori pe gratis, ori la un preț redus, deoarece traficanții anticipau că vor cere mai mult bărbaților din Malaezia", explică Amy Smith, de la organizația non-profit Fortify Rights, care documentează abuzul drepturilor omului din Asia de Sud-Est.

Experții spun că numărul femeilor forțate în căsătorii aranjate este greu de determinat. Căsătoriile aranjate sunt comune în societatea Rohingya, iar obiceiul ca bărbatul să plătească drumul spre Malaezia a viitoarei soții este practicat frecvent. E o tradiție care pare similară cu o căsătorie forțată. Dar, în timp ce femeile care pornesc prin căsătorii aranjate, au mai avut o legătură anterioară cu viitorul soț, plus binecuvântarea familiei, victimele căsătoriilor forțate nu au mai avut niciun fel de contact cu soțul lor și nici intenția de a se căsători atunci când au plecat din Myanmar.

„Termenul de căsătorie forțată este un pic cam exagerat", spune Richard Towle, reprezentantul UNHCR din Malaezia. „Faptul că o căsătorie este aranjată de către părinți, asta nu o face forțată. Avem multe căsătorii aranjate și am auzit de mulți copii care au fost trimiși aici pentru a se mărita cu bărbați, pe baza unui aranjament. Câteodată mai auzim de cazuri care în este implicat și un schimb de bani, iar aranjamentul este forțat, deci există tot feluri de cazuri."

Sharifah Shakirah, o femeie Rohingya care lucrează cu victimele căsătoriilor forțate din Malaezia, a spus că situația asta este simptomul unui sistem nemilos. Traficanții de carne vie au dezvoltat o rutină, cer sume mari de bani pentru un drum spre Malaezia, iar unii bărbați, care sunt dispuși să plătească o mireasă Rohingya, într-un loc unde nu prea găsești potențiale soții, plătesc traficanții și sprijină indirect acest șantaj. Shakirah lucrează cu o coaliție lejeră de bărbați și femei Rohingya, pentru a încerca să-i convingă pe alții că această practică nu este corectă moral, dar asta este o conversație dificilă, mai ales printre bărbații care au ajuns recent aici și nu au avut parte de educație.

Femeile care refuză să accepte căsătoriile au un destin și mai înfiorător: „Sunt multe fete nefericite aici", spunea ea. „Agenții le vând ca prostituate, iar apoi trebuie să lucreze în baruri sau cluburi. Unii traficanții le pun la cerșit. Le taie mâinile sau le scot ochii ca să stârnească milă. Am văzut asta de multe ori. Nici nu pot să-ți explic în cuvinte cât de dificilă este viața acestor fete", suspină Shakirah.

Numărul noilor refugiați Rohingya a scăzut după descoperirea morbidă de mai mult de o sută de morminte goale, aproape de granița dintre Thailanda și Malaezia. Eforturile de adresare a situației Rohingya ale noului guvern din Myanmar, condus de partidul lui Aung San Suu Kyi, Liga Națională pentru Democrație (NLD), a creat inițial speranțe pentru poporul Rohingya, dar și indignarea naționaliștilor birmanezi. Fostul șef al Națiunilor Unite, Kofi Annan, conduce acum o investigație aprobată de partidul NLD în privința violenței comunale din statul Rakhine. O dezvoltare pe care mulți o văd ca pe un pas făcut de noul Guvern pentru înăbușirea unui genocid sponsorizat de stat, cum a denumit un studiu această problemă.

Cu toate acestea, atacurile violente recente și acuzațiile de viol asupra soldaților din statul Rakhine au stârnit noi frici în privința învierii condițiilor brutale dinainte ca partidul NLD să câștige alegerile. Drumul către pace pare încă departe.

Astăzi, sute de mii de persoane Rohingya apatride rămân blocate în purgatoriul din Malaezia: incapabile să muncească legal, în timp ce așteaptă ani până la potențialele re-aranjamente UNHCR. Printre populația Rohingya, se numără și fete ca Rashidah, care au fost vândute de către traficanții de carne vie în căsătorii fără consimțământ. Aceste femei sărace, incapabile să vorbescă în engleză sau Bahasa Malay, le este frică de poliție și devin aproape invizibile pentru Malaezia.

Rashidah, al cărui nume de familie este păstrat secret de către VICE Indonezia, pentru a-i proteja identitatea, s-a întâlnit cu mine la un mic internat islamic, de la marginea orașului Kuala Lumpur. Hainele ei erau pătate cu vopsea albă, după ce vopsise pereții școlii, un mic serviciu plătit, care o ajută pe ea și pe familia ei să supraviețuiască.

Copilul ei, un băiat durduliu, se odihnea pe podea. Soțul ei se relaxa pe partea cealaltă a școlii, un spațiu simplu și aglomerat găzduit la singurul etaj al unui magazin dărăpănat. Rashidah l-a cunoscut pe Aziz la un magazin local. El era din aceeași regiune a statului Rakhine și se comporta foarte prietenos. La momentul respectiv, Rashidah trecea prin una dintre cele mai întunecate perioade ale vieții sale. Ea de abia ajunsese în Kuala Lumpur, după ce petrecuse luni de zile închisă într-o tabără din junglă la granița dintre Malaezia și Thailanda. Ea era singură, frântă și cea mai tânără fată din tabăra respectivă, o combinație periculoasă.

Traficanții au violat-o de mai multe ori. Când a rămas însărcinată, ei au contactat un om din Malaezia și au vândut-o ca sclavă. Bărbatul, un rezident Rohingya al orașului Kuala Lumpur, denumit Islam, a plătit traficanților trei mii de ringgit malaezieni (Rp 9.5 milioane) și a dus-o pe Rashidah la el acasă. Islam i-a spus Rashidei că va trebui să aibă grijă de copii lui și să facă curat în casă, pentru a-și acoperi datoria. Ea a fost forțată să trăiască într-o baracă mică din spatele casei lui.

Rashidah spune că în momentul în care a observat că e însărcinată, el a început să caute un doctor pentru a avorta fetusul. Dar, un ustad local l-a convins să-i permită să aibă copilul. Apoi, bărbatul a început să caute pe altcineva dispus să-i plătească datoria și s-o ia de nevastă.

Atunci când Aziz a auzit de situația Rashidei, el a promis să-i plătească datoria cu condiția să se mărite cu el. A fost o propunere complicată pentru Rashidah. Ea recunoaște că dacă lucrurile ar fi fost diferite, ea nu s-ar mai fi căsătorit. Dar la momentul respectiv, era singură, înrobită de o datorie și însărcinată cu bebelușul unui traficant care o violase. Pe lângă tot ce pățise, Aziz părea un bărbat blând și era dispus să o ajute să scape de prostituție, dacă ar fi refuzat căsătoria.

„Dacă părinții mei mai erau cu mine, puteam să mă căsătoresc cu o persoană educată, sau cu cineva care să aibă bani să mă întrețină", spune Rashidah. „Dar la momentul respectiv, nu aveam suficienți bani ca să mă întrețin și pe nimeni care să mă protejeze."

Rashidah spune că soțul ei e foarte grijuliu și o tratează bine. Dar, dacă ar fi avut posibilitatea să o ia de la capăt, nu ar mai fi plecat din Myanmar. „Dacă aș fi știut că toate astea o să se întâmple, nu aș mai fi venit aici", spune Rashidah. „Eu cred că Myanmar era mai bun pentru mine."

Traducere: Diana Pintilie

Urmărește VICE pe Facebook:

Citește mai multe despre Rohingya:
Ghetourile de Rohingya din Birmania mi-au frânt inima
Guvernul birmanez adună musulmanii Rohingya în tabere de concentrare
Fotografii tulburătoare cu genocidul minorității Rohingya din Birmania