FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

De ce n-ai mai avut apă caldă în București și ce treabă are Liviu Dragnea cu asta

Povestea asta e ca în piesa celor de la Paraziții: „a venit apa caldă, dar e rece".
14.6.16

În București, până și apa caldă este pretext de bătaie politică. Fotografie de Andreea Alexandru / Mediafax Foto

Problema apei calde și a căldurii în București pare să fie, dincolo de dificultățile de adaptare la economia descentralizată, după comunism, o miză politică majoră, un teren de luptă pentru tot felul de lideri politici, suficient de cinici sau iresponsabili încât să-și regleze conturile pe confortul cetățenilor. Sau să pozeze în salvatori, în titani care, asemeni lui Prometeu, au dat oamenilor apa caldă în loc de foc, făcându-se astfel ținta prigonirii de către zeul de la palatul Victoria sau Cotroceni.

Cel puțin asta pare partitura șefului PSD, Liviu Dragnea. Dar, în timp ce politicienii se împușcă cu aceste pistoale cu apă, oamenii de bun-simț, cei care nu concep să iasă nespălați din case, trebuie să se-ntoarcă la apa încălzită pe aragaz.

Publicitate

Problema e că astfel de situații s-ar putea să se înmulțească, pentru că Radet, regia care-ți aduce apa caldă în baie și-n calorifer, este practic în faliment. Iar Primăria nu are prea multe soluții de rezolvare a problemei, pentru că datoriile sunt foarte mari și foarte vechi. La fel și rețeaua.

Dar să vedem cum s-a ajuns aici.

Confortul nu e ieftin, voturile sunt

Bucureștiul are în prezent o populație de vreo șase ori mai mare decât în urmă cu o sută de ani. În 1912 avea vreo 340 de mii, astăzi are – real, nu cu buletinul – peste două milioane. Majoritatea locuitorilor Capitalei stau în blocurile construite în perioada comunistă, aduși prin procesul de industrializare și modernizare direct de la țară, unde își încălzeau pe sobă apa pentru baia săptămânală (sau de sărbători), în apartamente în care apa izvorăște din perete, rece și caldă, iar pentru a se încălzi nimeni nu mai merge în pădură să taie lemne și nici nu mai face focul în sobe, ci are calorifere. O imensă diferență de confort, pentru care s-au investit sume mari de bani și o tehnologie în acord cu vremurile.

Sistemul prin care apa caldă ajunge în calorifere și la robinetele din baie și bucătărie este format din câteva centrale electro-termice (CET) – care produc, în co-generare, curent electric și apă foarte caldă, care poate fi folosită pentru a încălzi sere sau casele oamenilor – o rețea de transport (prin conducte) a apei calde de la CET-uri către niște puncte termice (dotate cu pompe și aparate de măsură pentru temperatură, presiune etc.) plasate prin cartiere și o rețea de distribuție spre apartamente (tot cu pompe și multe țevi).

Publicitate

Ideea unor servicii prin care orășenilor să li se asigure confortul este veche, prima uzină ce se ocupa de transportul de apă, producția de curent și, ulterior, de căldură și apă caldă fiind cea cunoscută acum ca CET Grozăvești. Pe măsură ce orașul a crescut, au apărut și alte centrale de acest tip: CET Titan, Sud, Vest, Progresul și Pipera. Între timp două dintre aceste facilități au fost desființate în 2009 (Pipera) și 2014 (Titan).

Citește și: Vorbim de tehnocrație, dar n-avem nici apă caldă în București

Doar că, pe vremea comunismului, totul ținea de stat, era planificat și centralizat. După 1989, fostele servicii de gospodărire comunală s-au reorganizat în regii autonome în subordinea primăriei și astfel a apărut RADET. Un gigant ce deservește circa 1,25 milioane de locuitori sau 565 de mii de apartamente, asigurând între 70 și 75% din consumul total de energie termică din București.

Electrocentralele au fost, și ele, reorganizate de mai multe ori, astfel că în prezent RADET deține doar transportul și distribuția, nu și producția, pentru că CET-urile aparțin Elcen. Iar RADET e în subordinea primăriei, Elcen în cea a Ministerului pentru IMM și Mediul de Afaceri. De aici, un lung șir de probleme, pentru că nu întotdeauna majoritatea de la primărie coincide cu cea de la Guvern. Așa că diverse războaie politice se pot transfera, prin oamenii proțăpiți în fruntea acestor entități fără concurs, direct de partide, asupra beneficiarilor celor două companii.

Dezastrul RADET, în câteva cuvinte

RADET a ajuns o colecție de datorii. Fotografie de Alexandru Dobre / Mediafax Foto

În București și în multe alte orașe, energia termică este subvenționată în proporție de 50% de primărie, adică noi plătim doar jumătate din prețul real al căldurii și apei calde. Doar că acel preț s-ar putea să fie destul de umflat din cauza ineficienței celor care administrază aceste regii, din cauza lipsei de investiții în modernizarea rețelei – da, țevile ruginesc și se sparg, mai ales de la apa caldă – și a pierderilor din rețea.

Așa că RADET-ul bucureștean a ajuns să acumuleze datorii de circa 3,2 miliarde de lei către producătorul de apă caldă, Elcen. Care i-a pus poprire pe conturi, în proporție de 100%. Cu alte cuvinte, dacă Primăria dă o sumă pentru reparații, suma nu ajunge la reparații, ci se duce la plata datoriilor către Elcen. Așa că nu se mai fac reparații.

Citește și: Candidații la primăria Bucureştiului îți arată că orașul ăsta n-are nicio șansă

Mai mult, pentru că așa e la stat, datoriile se învechesc, așa că se acumulează dobânzi și penalități, încât bucureștenii vor ajunge să plătească dublu pentru căldură și apă caldă, chiar dacă li se spune că plătesc doar jumătate.

Peste toate acestea, Elcen a majorat prețul gigacaloriei, dar RADET nu a scumpit căldura și apa caldă pentru că avea nevoie de o decizie de la Primărie și CGMB în acest sens. Însă, probabil din rațiuni electorale, o majorare a tarifului către populație nu a fost aprobată din 2011, astfel că RADET a vândut în pierdere.

Cununia dubioasă dintre creditor și debitor

În 2013, Primăria Capitalei a inițiat un memorandum prin care RADET și Elcen să fuzioneze, pentru a scăpa de datorii. Ideea a fost susținută și de ANRE. Memorandumul a căpătat apoi susținere la nivel guvernamental și a fost aprobat de Executiv în martie 2013. Și aprobat a rămas, pentru că fuziunea nu s-a mai petrecut, iar acuzațiile au curs, de-o parte și de alta.

Sorin Oprescu acuza ELCEN că n-a dorit niciodată fuziunea, iar viceprimarul de atunci, Marcel Nicolaescu (plecat de la PNL la PSD în 2014), declara în februarie anul trecut că ELCEN se opune fuziunii cu RADET din cauza unor „nelegalităţi" şi „pierderi foarte mari" care ar urma să fie demascate în urma transferului la Electrocentrale Bucureşti. După mai puțin de o lună, Nicolaescu părăsea primăria și ajungea director general la – surpriză – ELCEN.

Publicitate

Scandalul dintre cele două entități de care depinde apa caldă și căldura bucureșteanului de la bloc a devenit din ce în ce mai acut. Și asta pentru că ELCEN, la rândul său, este o companie prinsă între ciocan și nicovală – furnizorul de gaze Romgaz îi cere banii, dar beneficiarul de apă caldă RADET nu plătește. În noiembrie anul trecut, după un avertisment al Romgaz, care cerea ELCEN să achite datoria de 300 de milioane de lei, s-a anunțat că bucureștenii ar putea rămâne fără căldură peste iarnă. Tot atunci am aflat că RADET nu avea încă bugetul aprobat, deși era noiembrie. Pe atunci era deja primar interimar Ștefănel Dan Marin, în locul lui Oprescu, prins de procurorii DNA cu șpagă. Noul primar a rezolvat problema înjurând, dar s-a sesizat și Avocatul Poporului.

Până la urmă nu s-a oprit căldura, dar scandalul a reizbucnit în aprilie. Și, în fine, totul a culminat săptămâna trecută, când oamenii din două cartiere, Colentina și Pantelimon, s-au trezit fără apă caldă.

Dar pentru a înțelege exact situația trebuie înțeleasă situația politică. Despre șeful ELCEN știi deja că este un politician, ales în CGMB pe listele PNL și trecut apoi la PSD. La RADET, conducerea este asigurată de oameni susținuți de PNL, potrivit mai multor articole din presă, care arătau, în ianuarie, că șeful de atunci al PNL București, Teodor Atanasiu, s-ar fi înțeles cu Marian Vanghelie să ia regia de termoficare, lăsând PSD-ului RATB-ul.

Publicitate

Între timp și șeful cel mare s-a schimbat de mai multe ori. După Oprescu a venit Ștefănel Dan Marin (UNPR), care a fost, la rându-I, înlocuit cu Răzvan Sava, de la PNL. Iar alegerile au adus-o la șefia primăriei generale pe Gabriela Vrânceanu Firea, de la PSD.

Ultimul scandal și „ipoteza Dragnea"

Liviu Dragnea, în viziunea unui artist de la VICE, ilustrație de Dana Alecu, via Tot ce trebuie să știi despre condamnarea lui Liviu Dragnea, dacă ești prea cool să te intereseze chestii

Joia trecută, RADET a oprit apa caldă în două cartiere, acuzând ELCEN că nu a respectat calendarul de revizii la CET-uri anunțat încă din februarie.

Regia de transport a explicat că, din cauza distanței foarte mari de la care ar trebui să vină apa caldă, la oameni ar fi ajuns apă rece pe țeava de caldă, fiind astfel nevoiți să plătească degeaba apa caldă. ELCEN a dat însă de înțeles că asta nu este problema lor: „Ce face RADET, de la gardul centralei la consumator, este problema domniilor lor", potrivit declarației directorului tehnic, Constantin Dobre.

În ajutorul noului primar general a sărit și șeful ei pe linie de partid, Liviu Dragnea, bucuros să „antiguvernamenteze" cu orice ocazie, după ce PSD a pierdut, pe mâna fostului șef de partid și cabinet, Victor Ponta, și președinția, în 2014, și guvernarea, în 2015.

„Nu am indicii, dar sunt din ce în ce mai puțin convins că nu este o coincidență. Nu mai cred în coincidențe. Este posibil să fie și un fel de represalii din partea Guvernului față de rezultatele pe care le-a obținut PSD și pentru faptul că Gabriela Firea a câștigat Primăria Capitalei. Este posibil, pentru că situația e stranie. În general, când se fac lucruri de genul asta, nu avantajează pe nimeni, se fac din răutate sau prostie sau pentru ca i-au certat cei de la PNL pentru că, vezi Doamne, nu i-au ajutat în campanie".

Și a zis Liviu Dragnea „Să fie apă caldă". Și a fost apă caldă

1. Mult mai intresantă a fost însă reacția unor organe de presă la acest scandal. Cel puțin două ziare și o televiziune l-au transformat pe șeful PSD în salvatorul igienei bucureștenilor.„Intervenția președintelui PSD Liviu Dragnea în conflictul ELCEN-RADET dă drumul apei calde în trei sectoare din București", în Evenimentul Zilei, „Dragnea a intervenit în scandalul dintre ELCEN şi RADET, iar bucureştenii au din nou apă caldă", în Curierul Național și, cireașa de pe tort, „Dragnea a intervenit în scandalul intre ELCEN și RADET, iar bucureștenii au din nou apă caldă", pe siteul B1TV.

Publicitate

2. Oda, editată între timp, se încheia așa:

„În al doilea rând, episodul ne arată un președinte al PSD care este interesat în egală măsură de teme politice, dar și de rezolvarea imediată a unor probleme practice, care țin de bunăstarea imediată a tuturor românilor".

Dincolo de aceste fapte de vitejie, rămân însă bucureștenii, unii care se mai întreabă și astăzi, vorba celor de la Paraziții, de ce „a venit apa caldă, dar e rece".

Urmărește VICE pe Facebook

Citește mai multe despre București:
5 posibili primari ai Bucureştiului îţi prezintă viitorul luminos
Peste un milion de arbori au fost tăiați în București în ultimii ani
Cum e să locuiești clandestin în București timp de trei ani