FYI.

This story is over 5 years old.

Filme

Filme bune și scurte pe care să le vezi la job cât te faci că muncești

Sigur, ai tot auzit de filme bune, clasice, dar alea sunt de aproape două sau trei ore. Astea-s mai cât o pauză de țigară sau masă. Bucură-te.
filme scurtmetraje pauza filme bune
Între atâtea filme bune, ai zice că-i greu să găsești unul care să ți se potrivească. Eu-ți recomand să pornești de la lista asta cu scurtmetraje și să vezi unde te duce. Imagine: Black Hole

E vară, vrei să o freci mai mult la muncă, în răcoarea aerului condiționat, dar te simți vinovat față de ceilalți colegi.

Nu-i nimic, ți-am făcut o listă cu filme de tip scurtmetraj cu care să-i corupi și pe ei, o selecție pur subiectivă și perfectibilă, în funcție de cât timp ai la dispoziție pentru procrastinare.

Publicitate

Pui strategic Paperman, de la Pixar, pe calculatorul dintr-un birou cu femei și într-o oră ai omorât productivitatea pe tot etajul. Pentru că e imposibil să nu te umpli de duioșie la o animație de șase minute despre o scrisoare de dragoste care ajunge, în ciuda oricărei logici, la destinatar.

Scurtmetrajul este zeul cinematografiei. În 1884, primul film al lui Edison, The Kinetoscopic Record of a Sneeze,a fost un scurtmetraj. Indiferent de argumente despre necesitățile practice care au dus la constrângeri temporale, A Trip to the Moon (1902) e scurtmetraj, The Great Train Robbery (1903) la fel.

Perioada de glorie a filmelor scurte a fost și mai scurtă. Prin 1930, producătorii au început să-și facă treaba și au aflat că bogații preferă filmele lungi, așa că scurtele au început să dispară din cinematografe.

Pe vremea aia, filmele scurte erau văzute ca divertisment ieftin, în timp ce lungmetrajele aveau acceași cotă cu teatrul și opera, lucru care nu s-a schimbat prea mult astăzi.

Cu toate festivalurile și Nopțile Lungi de Filme Scurte organizate la noi, majoritatea oamenilor ar merge mai curând la un lungmetraj la cinema, iar acasă ar deschide imediat un video cu pisici în detrimentul unui scurt-metraj. Că e prea lung, prea serios, prea animație ciudată, prea artsy-fartsy, să tot fie motive teoretice.

Practic însă, frica majoră e că vezi un scurtmetraj și îți sare din creier orice capacitate de concentrare pe jobul la care lucrai. Filmele scurte sunt cea mai bună opțiune să duci o companie la faliment.

Publicitate

Filme bune și scurte cât o pauză de toaletă

Sunt cele care nu necesită ridicare de la calculator. Ești în pană de idei, bagă un film. Nu-ți răspunde ANAF-ul la telefon, bagă un film.

E amenințare cu bombă și trebuie să părăsești clădirea? Bagă un film până se golește biroul. E plin netul de scurtmetraje între unu și cinci minute, absolut geniale.

Poți să fii și în ședință. Dacă mai sunt cinci oameni de vorbit până la tine, uită-te rapid la The Black Hole și o să creadă șefu că râzi de fericire că faci mult saving, nu pentru că l-ai văzut pe corporatistul care a descoperit o gaură neagră pe o hârtie din xerox.

Birthday Present este un film de un minut, din care poți învăța despre relații cu clienții și tehnici de vânzare. Singura problemă este că, odată ce ai dat click pe el, intri în universul filminute și riști să te pierzi acolo multe ore, pentru că sunt foarte bine organizați și au toate filmele din toți anii. Chiar și Line, câștigătorul din 2006, semnat Anton Groves, în care joacă Ana Ularu și Emilian Oprea.

Mr. Selfie este un scurtmetraj anti-motivațional, despre cum trece viața pe lângă noi și noi pe lângă viață, de parcă am fi veri îndepărtați care obișnuiau să petreacă vacanțele de vară împreună în copilărie, dar între timp am crescut și nu prea mai avem ce să ne spunem.

Scurtmetraje bune cât o partidă de sex la birou

Sau cum să-ți petreci pauza de țigară într-o clădire de nefumători fără geamuri. Sau ce să faci când nu e nimic interesant pe facebook. Uite aici, cinci, maximum 12 minute, după care te întorci la treabă.

Publicitate

At the Ends of the Earth este un film dedicație pentru spiritul slav care te lasă să râzi liniștit de cei mai bătuți de soartă ca tine. Scurtmetrajul este o animație rusească super comică în care, la fiecare cinci secunde, răsună un perfect justificat uoi-uoi!

O întreagă gospodărie, babă-pisică-vacă-și alții, încearcă să își ducă viața cât de liniștit se poate într-o casă așezată în echilibru perfect pe un vârf de munte la capătul lumii.

Bad Penny, scurtmetrajul coios al lui Andrei Crețulescu, îi plimbă pe Vasluianu și pe Boguță printr-un parc, le scoate în față un clovn blajin și de acolo totul e istorie, plus „Pa Pa Power" de Dead Man Bones pe soundtrack.

Fear of Flying este o animație super premiată despre un păsăric care are fobie de zbor și refuză să plece spre sud când vine iarna, ceea ce îl face outsider și îl pune în fața unei destul de mari probleme logistice.

Mai bun ca orice filmuleț motivațional. Genul ăsta de scurtmetraje, doar că enorm de multe, diverse și premiate, găsiți aranjate frumos pe categorii și intensități pe Shorts-Up.

Filme bune la pauza de masă

Asta are 15-30 de minute - pentru cei care vor să-și dea demisia sau liber profesioniștii care nu au încă apa caldă tăiată pe motiv de neplată.

În general, procratinarea pe lung duce la depresie și aici există un izvor nesecat de filme care ajută la alimentat senzația de luminiță de la capătul tunelului care pâlpâie și se stinge brusc.

Publicitate

World of Glory, filmul suedezului Roy Andersson e perfect pentru starea asta, dacă reușești să treci cu ochii deschiși peste prima secvență din cele 15 minute de noduri în gât. Andersson e celebru pentru tragi-comediile suprarealiste despre natura umană, gen Songs on the second floor.

Sunt filme care te fac să râzi cu lacrimi, până îți dai brusc seama că nu-i nimic de râs și atunci te ia plânsul. Dar cea mai tare chestie e că între două filme care îți sparg creierul, omul regizează și multe reclame, majoritatea memorabile.

În scurtmetrajul lui Martin McDonagh, Six Shooter, doi tipi stau de vorbă într-un tren timp de aproape jumătate de oră. Dacă îl vezi și la final simți nevoia de vreo cinci sequel-uri, ai fler de producător.

Fără filmul ăsta, McDonagh n-ar fi avut nicio șansă să facă In Bruges, cea mai bună comedie neagră cu criminali plătiți din ultimii zece ani.

Cireașa de pe tort pentru o procrastinare sănătoasă de noapte este filmul Mama, de trei minute, din care s-a inspirat Giullermo del Torro pentru lungmetrajul cu același nume.

Scurtmetrajul reușește o senzație de claustrofobie și panică așa de bine gradate într-un timp scurt, că dacă-l vezi noaptea, singur și cu lumina stinsă, îți bagi picioarele, pleci la băut și te mai întorci acasă de dimineață, pe lumină.