Ucraina e cheia pentru visul lui Putin de a crea un nou super-bloc eurasiatic

Discursuri anti-guvern și anti-Putin la protestele de pe străzile Kievului de ieri. (fotografie de Harry Langston)

La două săptămâni după ce au ieșit prima oară în stradă, protestatarii au schimbat strategia. Cei adunați în Piața Independenței din oraș s-au înconjurat de baricade. Unii țin pancarte și strigă slogane: „Afară cu Mafia!” sau „Ucraina e Europa!”. Alții au ocupat primăria. Și „știm că există un plan de a ocupa parlamentul…avem toate elementele unei lovituri de stat”, a spus prim ministrul ucrainian Mykola Azarov. Evident, liderii Ucrainei, se pregătesc de o ripostă brutală. Ofițerii de poliție cu bastoane deja fac tot ce pot pentru a intimida populația: folosesc fără milă canistre cu gaz lacrimogen și grenade paralizante.

Dar povestea asta nu e doar despre Ucraina.

Demonstrațiile din Kiev au început săptămâna trecutp, după ce golanul devenit președinte Viktor Yanukovych a respins semnarea unei înțelegeri cu Uniunea Europeană. Mișcarea a fost neașteptată (și, din punctul de vedere al protestatarilor ucrainieni, deloc binevenită) și s-a întâmplat cu câteva zile înainte de momentul în care trebuia semnată înțelegerea. Totul părea să meargă ca pe roate între Ucraina și UE până la începutul lui noiembrie – când Yanukovych s-a urcat în avion și a zburat până la o bază militară din Moscova unde s-a întâlnit în secret cu președintele rus Vladimir Putin. Nimeni nu știe ce s-a spus exact în timpul acelei întâlniri. Dar la scurt timp după asta, guvernul Ucrainei și-a schimbat atitudinea și a declarat că țara „trebuie să strângă din nou legăturile cu Rusia.”

Acum observatorii vorbesc despre o eventuală coborâre a Cortinei de Fier deasupra continentului. Într-un discurs în fața parlamentului german de luna trecută, cancelarul Angela Merkel a dezaprobat ideea și a avertizat că „Războiul Rece ar trebui să se fi încheiat pentru toată lumea.” Indiferent dacă metafora Războiului Rece e justificată sau nu, un lucru e clar: Europa de Est și sudul Caucazului au rămas pe dinafară și atât Moscova, cât și Bruxelles știu asta. În timp ce UE încearcă să se întindă spre est, Rusia luptă să-și păstreze influența în fostele republici sovietice. Toate acestea au ajuns la un punct culminant odată ce s-a dezvăluit ambițiosul proiect al lui Putin: crearea unui rival al Uniunii Europene – o Uniune Eurasiatică – care să se formeze până în 2015.

Într-o transmisiune celebră de la TV din 2005, Vladimir Putin a vorbit despre colapsul Uniunii Sovietice, numindu-l „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului”. Dar nu totul e pierdut, i-a liniștit Putin pe ascultători. Căci „un destin istoric unic” încă leagă Rusia de vecinii ei. Opt ani mai târziu, Putin tot mai încearcă să-și împlinească visul. În septembrie, a anunțat: „prioritatea noastră absolută este întărirea relațiilor cu vecinii.”

În aceeași perioadă, UE a curtat aceleași țări. Proiectul de Parteneriat Estic a fost lansat în 2009 și s-a concentrat pe construirea relațiilor economice și politice cu șase state ex-sovietice: Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina. Între 2010 și 2013, UE a cheltuit 2,6 miliarde pe Parteneriat.

Rusia n-a fost deloc mulțumită de asta. Așa că a reacționat în 2010 prin formarea unei „Uniuni Vamale” cu Belarus și Kazahstan. Doi ani mai târziu, blocul a format un „Spațiu Economic Comun”. Acum Kyrghizstanul și Armenia spun că sunt și ele gata să se alăture. Se mai crede că Moscova încearcă să atragă și alte state din afara vechii sfere sovietice: Turcia, India și Siria. Putin e sincer când spune că nu e vorba de reconstruirea USSR-ului, pentru că noul plan înseamnă mult mai mult decât atât.

Putin vede uniunea vamală ca pe o precursoare a unei Uniuni Eurasiatice după modelul UE, cu componente economice, juridice, legale și posibil militare. Și speră ca această uniune să prindă viață până în 2015.

În tot acest timp, Ucraina – a doua țară ca mărime din Europa – a fost un pion în jocul de putere dintre Est și Vest. Iar Kievul – care, în 2012, a făcut export în mod egal cu UE și cu Rusia – s-a bucurat de atenția primită și a flirtat cu ambele tabere. Totuși, până la întâlnirea misterioasă cu Putin, inima președintelui Yanukovych părea să aparțină Bruxelles-ului.

Ce e sigur e faptul că Putin l-a ispitit pe Yanukovych cu niște oferte. Ucraina are mari datorii la Rusia și depinde periculos de mult de Moscova pentru gaze naturale. Probabil că Putin i-a oferit Ucrainei relații comerciale mai stabile și o înțelegere despre plata datoriilor.

Dar, cu alte ocazii, Putin și-a arătat și colții. Pentru că atunci când vine vorba de influența economică a Rusiei în regiune, Putin nu se dă în lături de la nimic. Arma lui preferată e sancțiunea economică împotriva oricărei țări prietene cu Bruxelles. În iulie, Rusia a interzis importul de ciocolată, bomboane și prăjituri din Ucraina pe motive de îngrijorare în legătură cu condițiile de sănătate și igienă. Cutii întregi de ciocolată s-au adunat la graniță, iar New York Times a scris că „un zid de ciocolată a coborât pe continent”. În același mod, Rusia a renunțat și la potasiul din Belarus, la vinul din Moldova și la lactatele din Lituania.

În septembrie, când Moldova a făcut un pas înainte spre înțelegerea de asociere cu UE, prim ministrul rus Dmitri Rogozin a remarcat că s-ar putea să oprească furnizarea de gaz pentru Moldova la iarnă: „Sper să nu înghețați”, a spus el.

Dar în haosul care s-a creat în ultimele zile, o întrebare importantă a rămas necercetată: Cât de viabilă ar fi o Uniune Eurasiatică? „Nu cred că are mult potențial”, mi-a spus Judy Shelton, economistă la Fondul Național pentru Democrație din Statele Unite. „Putin a ieșit din modelul sovietic vechi. A adoptat ideile occidentale de finanțare…dar economia Rusiei depinde foarte mult de prețul energiei. Nu pare să aibă un viitor real promițător.” Și Ucraina? Shelton crede că în scurt timp Kievul va fi total secătuit de către Kremlin. „Accesul la capital străin ar fi singura salvare a Ucrainei.”

În orice caz, UE e nervoasă. Bruxelles a declarat recent că dezaprobă în totalitate tacticile de presiune ale Rusiei. Peter Stano, purtător de cuvânt pentru Štefan Füle, Comisarul european pentru Extinderea UE, mi-a spus că „măsurile rusești” sunt „nefondate, nejustificate și ilegale”. Întrebarea e dacă Rusiei îi pasă de asta câtuși de puțin, mai ales că tocmai a obținut niște victorii politice (o înțelegere pentru armament chimic cu Siria și acordarea de azil politic informatorului Edward Snowden).

Între timp, protestele continuă la Kiev. Demonstrațiile au luat o turnură foarte violentă duminică, când au existat ciocniri între protestatari și jandarmerie în fața statuii lui Lenin, pe care protestatarii au încercat s-o răstoarne. Zeci de persoane au fost agresate și arestate.

Și în ciuda eforturilor intense ale protestatarilor, statuia lui Lenin a rămas în picioare.

Urmăriți-o pe Katie pe Twitter: @katieengelhart

Traducere: Oana Maria Zaharia

Citește și:
Sute de mii de protestatari au luat pe sus Kievul
Ucrainienii protestează în stradă pentru un viitor european