Chevron a dus 20 de români la plimbare-n Polonia

M-am întâlnit în Polonia cu 20 de români aduși de Chevron să viziteze sondele pentru extracția gazelor de șist, pentru a înțelege cum funcționează o excursie de informare organizată de unul dintre cei mai mari producători de energie din lume.

|
iun. 25 2013, 2:54pm

Am vrut să înţeleg ce înseamnă o excursie de informare organizată de Chevron, unul dintre cei mai mari producători de energie din lume, așa că i-am întâmpinat pe cei 20 de români sosiți pe banii companiei în orașul Zamość, Polonia, ca să viziteze sondele pentru extracția gazelor de șist.

Nu am fost singura. Luni dimineață, înainte de prima deplasare pe câmpurile încă nepoluate ale Poloniei de Sud-Est, câțiva fermieri întindeau un banner „Interzis Chevron”, mare cât botul autocarului închiriat de firmă. Aveau cu ei mostre de apă poluată în urma explorărilor seismice făcute în zonă şi flyere informative în română şi în engleză cu motivele pentru care se opun forării pe câmpurile muncite de ei de şapte generaţii. Eu voiam să traduc eventualele discuţii, dar n-am avut cui. Chevron a îndesat invitații rapid în autocar.

Autocarul Chevron care a adus excursioniștii din Vaslui. Când fermierii l-au încolțit, toţi invitații fuseseră îndrumaţi deja pe scaunele lor.

Duminică seara m-am cazat în același hotel de trei stele cu invitații români. Când au ieșit în oraș, m-am proptit două ore la câţiva metri de ei. Am auzit doar glume despre „blonde poloneze” (n.r. adică bere) și comenzi la friptane într-o atmosferă de vacanță. Am făcut pe proasta când doi reprezentanţi Chevron România m-au rugat să şterg filmarea în care apărea „grupul lor privat” din care făceau parte: preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui - Dumitru Buzatu, primarii comunelor Băceşti şi Pungeşti – Horaţiu Cărăuş şi Mircia Vlasa, doi jurnalişti, nişte cetăţeni din zona Bârladului şi angajaţi româno-polonezi ai companiei.

Consilier PR Chevron Cosmin Ghiță, cu capul plecat.

A doua zi dimineață i-am însoțit către autocarul unde îi așteptau fermierii protestatari, în ciuda faptului că una dintre reprezentantele Chevron România m-a atenționat să nu-i mai urmăresc. Fermierii au înmânat invitaților motivele pentru care erau acolo, iar ei au fost mânați ca vitele în autocar. L-am întrebat pe consilierul PR-ului Chevron, Cosmin Ghiță, de ce a făcut asta, iar el mi-a răspuns cu altă întrebare: „Săptămâna trecută scriai pe Facebook că nu ai niciun ban. Cum de stai acum la hotelul ăsta?” Se numește împrumut făcut din pasiune pentru subiect.

După acțiunea fermierilor, l-am sunat pe Mircia Vlasa, primarul comunei Pungești, faimoasă pentru interzicerea exploatării gazelor de şist pe tărâmurile ei, ca să aflu de ce nu a stat de vorbă cu ei. Am aflat că a fost mai interesat de cina de seara trecută decât de argumentele protestatarilor: „Cu cine să stau? Cu ăia plătiți de nu știu cine ca să protesteze aicia? I-a adunat cineva de prin birturi, le-a dat un banner și, gata, sunt protestatari. […]Nu am timp să vorbesc acum, dacă vrei hai diseară, la hotel, sunt liber.”

De 22 de zile, fermierii au blocat cu tractoare accesul pe câmp.

Fermierii despre care primarul crede că sunt plătiți să protesteze sunt agricultori din tată-n fiu. Înainte de întâlnirea cu invitații Chevron, am stat cu ei cinci zile în câmp, în satul Żurawlów din sud-estul Poloniei, unde 300 dintre ei instalaseră pe 3 iunie o tabără de rezistență într-un cort și încercau să blocheze încercările companiei de a fora, adică„holera”. Lângă ei avea și Chevron un cort păzit, din care trei cameramani înregistrau orice mișcare a protestatarilor. Fermierii filmau și ei, ca să aibă dovezi în caz de orice. Compania i-a reclamat autorităților că ar fi furat un generator, pe care doar îl mutaseră când angajații companiei încercaseră să instaleze echipamente pe câmp.

(stânga) Alina Stopa arată apa murdară de la robinetul ei. (dreapta) Andrzej Bąk îmi arăta în fotografia făcută de el un loc la 200 de metri de casa lui, unde Chevron vrea să foreze.

Chevron a ajuns în zonă în 2007, când a obținut prima licență de explorare. Atunci niciun sătean nu știa ce presupune metoda asta de extracție, dar s-a dus vestea că apa câtorva case nu mai era potabilă. Alina Stopa a întâmpinat invitații companiei cu mostre de apă din bucătăria ei, iar ei i-au răspuns: „Oricine poate pune nisip în apă și zice că e poluată.” Dar apa e așa de trei ani, de când compania a efectuat teste seismice aproape de casa ei. Acum ia apă de la o fântână din sat.

În pericol să ajungă în aceeași situație este Andrzej  Bąk, inginer la compania națională de trenuri și fotograf. Împreună cu soția sa Bacha au călătorit de la Polul Nord în India și înapoi, iar visul lor este să „îi oprească pe Chevron, ca să poată trăi liniștiţi în paradisul ăsta”. În Rai au doi câini, o grădină uriașă, caravana cu care au călătorit prin lume și câmp cât vezi cu ochii. Răsăriseră toate florile, căpșunile erau delicioase, iar casa pe care stătea un banner împotriva companiei Chevron avea atmosfera unei vacanțe de vară la bunici.

(stânga) Bernard își apără pământul pentru fiul care vine din SUA să-și cultive moștenirea de argilă și iarbă. (dreapta) Fermierului Wiesek Treniecki i se spune „eroul”. A fost primul care s-a opus şi care a înmânat premierului polonez Donald Tusk prima lor petiţie.

Pentru a împiedica „holera”, fermierii voiau să stea în câmp oricât e nevoie. Voluntari din Varșovia le vor lucra pământurile vara asta, în timp ce ei dorm puțin și studiază mult despre tehnologia gazelor de şist. În cele 22 de zile de la ridicarea taberei, s-au perindat pe aici activiști din Cehia, Lituania și diferite orașe poloneze, ca să-nvețe fermierii cum să reziste. Unul dintre ei era Grzegorz Krowicki, consultant în afaceri cu gaze de șist și în resurse umane pentru industria petrochimică. Când a auzit că Polonia are cele mai mari resurse de gaze din Europa, s-a documentat despre subiect și a informat autoritățile despre riscurile și amenințările unei asemenea exploatări, astfel încât să nu facă aceleași greșeli ca SUA și Canada. Mi-a explicat: „Gazul de șist din Polonia se află mult mai adânc decât în SUA sau în Canada, la 3,5 - 5 kilometri în adânc, ceea ce face procedura să nu fie profitabilă, pentru că se vor investi mult mai mulți bani în echipamente. În plus, spre deosebire de alte țări, în Polonia e nevoie de un procent mai mare de 0,5% de substanțe chimice pentru a extrage gazul, de până la 2,5%”.

Fermierii urmăresc zilnic documentare și reportaje despre exploatări în alte părți ale lumii și participă la dezbateri cu activiștii. Au teancuri de documente legislative pe care le citesc și recitesc, ca să înțeleagă cum pot câștiga. Una dintre cele mai mari probleme în caz că Chevron primește toate avizele este exproprierea. O lege aprobată la începutul anului trecut permite companiilor private cu licență de exploatare pentru gazele de șist să evacueze orice polonez, în schimbul valorii casei în bani. Legea asta se încearcă a fi implementată și la noi.

Lech Kowaslski

Regizorul Lech Kowaslski se afla și el printre fermieri. Documentarul său Drill, baby, drill despre gazele de șist din Polonia și din Pennsylvania avusese premiera în Cracovia cu câteva zile înainte de ocupare. Își anulase plimbările prin Europa pentru lansarea filmului și rămăsese pe câmp, cu schimburi de haine de la țărani, ca să filmeze și să posteze pe twitter ce se întâmpla în sat. N-avea de gând să plece. Mi-a spus: „Lupta este locală, dar fermierii au înțeles că trebuie să țintească mai sus. Nu luptă împotriva exploatării gazelor de șist în Sud-Estul Poloniei, ci împotriva forării planetei.”

Anunț făcut în ziarul Obiectiv de Vaslui pe 14 iunie. Coincidenţă: mai întâi o excursie pentru vasluieni pe banii companiei Chevron, apoi o invitație la dezbaterea publică despre raportul privind impactul de mediu al unei eventuale forări.

Lupta dintre ţărani şi corporaţie este, de fapt, lupta dintre natură şi capitalism. Natura are tot ce-i trebuie capitalismului ca să înflorească, dar nu pentru totdeauna. Fermierii din Polonia au înţeles asta. Românii care sunt în Polonia pe banii Chevron au dat protestul pe hoteluri, cel puţin până vineri, când se întorc în ţară. Primarul Mircia Vlasa din Pungești mi-a spus: „Îmi place aici, e frumos.” Cred și eu. Bogdan Pălici de la Asociaţia Vira mi-a explicat: „Anul trecut primarul și-a cumpărat pământ fix în locul în care Chevron vrea să pună sonda, ca sa-l vândă mai scump". Sunt curioasă cât de frumos i s-ar părea primarului dacă Chevron i-ar duce şi acasă la fermierii care nu mai pot utiliza apa de la robinet.

Citește și:

Bulgarii protestează la Londra, pentru România, împotriva gazelor de şist

Politicienii râgâie gaze de şist la Bârlad

Protestul împotriva gazelor de şist s-a spart în capul lui Remus Cernea

La Bârlad poliţiştii te duc preventiv la secţie

Mai multe de la VICE
Site-uri VICE