Andrei Burcea Alexandru (nicio legătură cu comisarul Burcea) este un longboarder brașovean de 19 ani care studiază fotografia la UNArte. Uneori îmbină cele două pasiuni ca-n pozele de mai sus și face longboardul să pară ceva mult mai fascinant decât va fi skateboardul vreodată. I-am scris ca să aflu mai multe despre acest sport, dar și despre cum e să-l documentezi fotografic. (Mircea Topoleanu)VICE: Cum a fost când te-ai dat prima dată?
Andrei: Ploua. Timpul încetinise, vedeam picăturile de ploaie cum cădeau ca printr-o camera Phantom la 4000 de fps, ca în Matrix-ul fraților Wachowskis. Îmi mai întorceam privirea cu un zâmbet nebun spre ai mei, deși vedeam după expresiile lor că sunt îngrijorați. Alt sport, alte pericole, alți bani.
Andrei: Ploua. Timpul încetinise, vedeam picăturile de ploaie cum cădeau ca printr-o camera Phantom la 4000 de fps, ca în Matrix-ul fraților Wachowskis. Îmi mai întorceam privirea cu un zâmbet nebun spre ai mei, deși vedeam după expresiile lor că sunt îngrijorați. Alt sport, alte pericole, alți bani.
Publicitate
Cum e comunitatea de longboard din România?
E destul de mică în comparație cu cele din afară, iar nivelul de cunoștințe lasă de dorit, și asta se vede când nu poartă echipamentele de protecție. Lumea își permite să își cumpere o cască, niște mănuși de slide, dar de ce să facă asta când arată mai cool cu un fullcap și swag. Înainte să ajung sponsorizat, mi-am cumpărat echipament de protecție, pentru că trebuie să te simți în siguranță. Chiar dacă nu te protejează 100%, tot te scapă de multe necazuri, plus că joacă și un rol psihic foarte important. Pe măsură ce evoluam, îmi îmbunătățeam și armura.Ce spun oamenii când te văd pe long?
Majoritatea ne consideră niște nebuni care nu știm ce să facem cu viața. Probabil viața lor este cea mai ok și a noastră nu se încadrează în standardele lor! Noi măcar știu că pentru noi e un stil de viață, un hobby, un mijloc de transport, o cale de a ieși din rutina noastră de zi cu zi.Ai avut și experiențe nasoale cu genul ăsta de oameni?
Un cocalar care intrase pe contrasens și voia să evite mașinile mi-a rupt o placă pe trotuar. Bineînțeles c-a fugit după aia. Probabil nici dacă mă călca nu oprea.Poliția cum reacționează?
Ei nu înțeleg că longboard-urile nu sunt skateboard-uri. Cel mai trist lucru pe care l-am pățit a fost să primesc amendă că mă dădeam în viteză pe un drum național, unde nu era trafic deloc, pentru că era dimineață. În procesul verbal, mijlocul nostru de transport se numea cărucior cu patru roți. Degeaba încerci să le explici, îți spun că locul tău aparține în parcul de skate, care și el e vai de capul lui. Nu vor să priceapă că acest sport este foarte controlabil. Deși nu avem frână mecanică, ne oprim mai repede ca o mașină sau ca o bicicletă care merge cu aceeași viteză ca a noastră, cu ajutorul pucurilor de teflon de pe mănușile speciale de longboard sau/și cu slide-urile controlate în picioare pe placă împreună cu variațiunile lor.
E destul de mică în comparație cu cele din afară, iar nivelul de cunoștințe lasă de dorit, și asta se vede când nu poartă echipamentele de protecție. Lumea își permite să își cumpere o cască, niște mănuși de slide, dar de ce să facă asta când arată mai cool cu un fullcap și swag. Înainte să ajung sponsorizat, mi-am cumpărat echipament de protecție, pentru că trebuie să te simți în siguranță. Chiar dacă nu te protejează 100%, tot te scapă de multe necazuri, plus că joacă și un rol psihic foarte important. Pe măsură ce evoluam, îmi îmbunătățeam și armura.Ce spun oamenii când te văd pe long?
Majoritatea ne consideră niște nebuni care nu știm ce să facem cu viața. Probabil viața lor este cea mai ok și a noastră nu se încadrează în standardele lor! Noi măcar știu că pentru noi e un stil de viață, un hobby, un mijloc de transport, o cale de a ieși din rutina noastră de zi cu zi.Ai avut și experiențe nasoale cu genul ăsta de oameni?
Un cocalar care intrase pe contrasens și voia să evite mașinile mi-a rupt o placă pe trotuar. Bineînțeles c-a fugit după aia. Probabil nici dacă mă călca nu oprea.Poliția cum reacționează?
Ei nu înțeleg că longboard-urile nu sunt skateboard-uri. Cel mai trist lucru pe care l-am pățit a fost să primesc amendă că mă dădeam în viteză pe un drum național, unde nu era trafic deloc, pentru că era dimineață. În procesul verbal, mijlocul nostru de transport se numea cărucior cu patru roți. Degeaba încerci să le explici, îți spun că locul tău aparține în parcul de skate, care și el e vai de capul lui. Nu vor să priceapă că acest sport este foarte controlabil. Deși nu avem frână mecanică, ne oprim mai repede ca o mașină sau ca o bicicletă care merge cu aceeași viteză ca a noastră, cu ajutorul pucurilor de teflon de pe mănușile speciale de longboard sau/și cu slide-urile controlate în picioare pe placă împreună cu variațiunile lor.
Publicitate
Dar presupun că sunt și oameni care reacționează pozitiv.
Da, uite o întâmplare drăguță: mergeam prin parcul central din Brașov și era să intru peste un copil zăbăuc care nu prea era atent pe unde sărea și alerga din tufișuri. Copilul a rămas uimit de longboard și m-a întrebat dacă poate să se dea. I l-am înmânat și imediat i-am văzut fericirea pe buze când s-a pus pe el. Părinții bineînțeles că i-au cumpărat unul, știu asta pentru că le-am dat numărul meu de telefon ca să ies cu el, să îl îndrum puțin.Ai avut accidente?
Nu mi-am rupt niciun os, datorită combinației de lapte, pește, fructe și legume. Dar am și pierdut numărul căzăturilor de la longboard, știu doar că sunt de ordinul sutelor. Au fost câteva mai nasoale, care mi-au lăsat corpul cu cicatrici. Anul trecut, în vară, din cauza unui șofer care nu s-a asigurat, am lovit mașina și am zburat peste capotă. Știi ce mișto e să vezi lumea cum se învârtește la 70 de kilometri la oră în jurul tău? Glumesc, mi-am închis ochii înainte de impact și tot ce-mi amintesc este că m-am trezit în fund pe partea cealaltă a carosabilului, la peste 25 de metri de impact, cu țiuituri în urechi, exact ca în jocul Call of Duty, când îți explodează o grenadă în tranșee.Și ai fost întreg după?
Nu am pățit nimic, dar dacă nu aveam casca fullface de longboard, nu mai aveai ocazia să îmi iei acest interviu. Partea amuzantă e că pasagerul mașinii leșinase după vizionarea spectaculoaselor mele multiple triple șuruburi orizontale în aer. De atunci am lăsat-o un pic mai moale. Acesta a fost și motivul pentru care am avut ocazia să mă apuc de fotografie, iar documentarea scenei de longboard mi-a oferit o satisfacție asemănătoare cu practicarea sportului. Învățătura: degeaba ai tu grijă, dacă nici celălalt nu are.
Publicitate
De ce ai încuraja pe cineva să se apuce de longboard?
Pentru că acum e la modă. Glumesc, nu aș încuraja pe cineva pentru asta, ci pentru că e un sport care te ajută să te cunoști pe tine însuți și să înveți lucruri pe care să le aplici și în viață. Din păcate, chiar e la modă și oamenii își cumpără longboard pentru că așa arată cât de „cool" sunt și nu ca să practice acest sport. Eu personal îi văd utilitatea, îmi solicită masa musculară, îmi antrenează frica și adrenalina și mă duce și la școală sau locul de muncă.Citește mai multe despre sporturi cu placa:
Românii au serbat Ziua Pământului pe longboard
Anarhie pe placă și schiuri la Bâlea Lac
Ne-a plăcut la Ne Placă Ce Faci
