FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

Boicot la Circul Bellucci din Cluj

„Nu mi se pare firesc să înveți un urs să danseze doar pentru că îi pui un foc sub tălpi și el se mișcă pentru că e insuportabilă senzația.”
7.8.14

În fața intrării Circului Bellucci din Cluj-Napoca, trei oameni îmbrăcați în maimuță, porc și vacă întind un banner pe care scrie: „Cruzimea nu e divertisment. Boicotați circul cu animale.” Alți trei desfășoară o pânză pe care au pictat „No, thank’s. Cruelty is not my thing.” Li se alătură și un personaj cinematografic celebru, Gelsomina, din filmul La strada al lui Federico Fellini. În spatele porților, circari italieni, ecuadorieni, francezi, bulgari și suedezi ocupă cu tiruri, rulote și corturi mari, țuguiate, un teren verde aproape de ieșirea vestică a orașului. Astăzi 6 august este prima zi din cele 12 de spectacol, iar protestatarii aduc semne că afacerea începe cu stângul.

Publicitate

Gelsomina

Sub costumul de vacă, pentru că altul de animal n-a găsit, se ascunde Mihnea Blidariu, solistul trupei Luna Amară. De curând tată, consideră că nu trebuie să le oferim copiilor violență deghizată în divertisment, ci adevărul despre lumea în care trăiesc: „Adevărul este că circul cu animale este o cruzime împachetată în spectacol. Oamenii s-ar putea distra și doar cu teatru, cu acrobații, nu cu ființe chinuite.”

Claudiu Gheorghiță dresează câini

Primii spectatori încep să apară. El este Claudiu Gheorghiță, un dresor de câini. Îl întreb ce părere are despre mesajele de pe bannere și-mi explică: „«Cruzimea față de animale»depinde de perspectivă – dresajul presupune recompensă. Nu cred că sunt chinuite, însă nici nu trăiesc în mediul lor natural. Aveți dreptate, dar și circarii trebuie să trăiască din ceva. În plus, sunt oameni care nu au ieșit nici din Cluj, darămite să meargă în alte țări să vadă animalele astea. E dificil să tragi o concluzie. Mă duc să-mi iau bilet.”

Porcul explică unor spectatoare minore: „Noi respectăm circul cu oameni și efortul pe care îl depun ei, dar nu mi se pare firesc să înveți un urs să danseze doar pentru că îi pui un foc sub tălpi și el se mișcă pentru că e insuportabilă senzația. Toată lumea îi aplaudă suferința, iar voi dați și bani pentru asta. Încurajați consumul de violență.” Ele răspund: „Noi am venit cu un copil mic, care nu înțelege violența, pentru el lumea e doar minunată.”

Publicitate

Între timp, un jandarm vorbește la telefon cu superiorul său: „Da, o maimuță, îți zic. Și un porc și… Tu ce ești? Și o vacă, să trăiți.”. Închide și legitimează animalele. Alex, maimuța, doctorand la filosofie și activist în mai multe cauze civice, își deschide fermoarul de la costum încet, în ciuda nerăbdării organului de ordine. În drum cu actele spre dubă, jandarmul le strigă: „O să luați amendă, vedeți voi”.

PR-ul, Mihai Ghencea, între animalele circului

Din culisele circului apare nervos PRul circului, Mihai Ghencea, care spune vacii, porcului și maimuței pe un ton ridicat: „Vă trag eu un șut în cur, că mi-ați rupt o sută de afișe din oraș”. Animalele se uită la el cu ochii mari. Nu are dovezi pentru asta, dar crede că Jandarmeria ar trebui să îi amprenteze. „Tu crezi că animalele noastre sunt ținute în condiții nasoale? Te invit să le vezi”, îmi spune și-l urmez în curtea circului.

El este Emilio, un hipopotam pigmeu în vârstă de șase ani. S-a născut în captivitate și călătorește prin toată lumea cu circarii. Țarcul lui are mărimea unei sufragerii de garsonieră. În margine, are un troc de metal din care se adapă. „Zi-mi tu că nu are destul spațiu.” Nu mi se pare că are.

Piscina în care înoată un pinguin nu e mai mare ca fântâna de la Universitate. Animalul plutește în diagonală, lângă un tir pe care e desenat un rechin ciocan. „Nu mai e ca pe vremuri, când în circuri erau chinuite animalele, ca să fie dresate mai bine. Din cauza regulilor care protejează animalele acum, ele sunt tratate mai bine.” De fapt, în România nu există reglementări clare în ceea ce privește tratamentul animalelor de circ, așa că circarii sunt liberi să aleagă cât de mult sau cât de puțin le pasă de drepturile lor.

Publicitate

Un șarpe se lipește cu extremitățile corpului său luuuuuuung, de geamul unui acvariu. PR-ul insistă că aici pot să văd unul din cele mai bune exemple de „așa, da” din Europa, în ceea ce privește tratamentul animalelor de circ. Mă uit la șarpe, fac schimb de roluri cu el în minte și parcă mă sufoc de claustrofobie.

Un tip cu roșu în obraji și cu dermatograf în jurul privirii îmi spune pe o voce caldă, cu un accent puternic italienesc: „Aici, la Bellucci, toată lumea e bine. Sunt o mare familie fericită.” Turul culiselor pe care mi-l oferă Mihai Ghencea, PR-ul, se încheie cu o invitație la spectacol. Nu rămân. Nu vreau să văd pelicanii și crocodilii care vor rămâne probabil între gratii până la moarte.

Porcul împarte flyere cu argumentele care dau voce animalelor: un tigru într-o cușcă și un elefănțel tras de oameni de picioare cu ajutorul unor sfori, într-un țarc de ciment. Jandarmeria le dă buletinele înapoi și se retrage, nu înainte de-a-i spune maimuței „Blondule, ne mai vedem!” și vacii „Numai bine!”.

La nivel global, acțiunile împotriva exploatării animalelor în orice fel nu sunt o noutate. În România, pe lângă organizațiile formale care luptă pentru drepturile lor, există doar câțiva activiști care se implică în acțiuni directe. Cei din Cluj s-au adunat sub umbrela „Vocea Animalelor” și încearcă să ajungă la cât mai mulți oameni, prin evenimente culturale și civice. Lupta împotriva circului cu animale este un fenomen internațional și de aceea a fost interzis în țări ca Bolivia, Peru, Grecia, Cipru, Paraguay, Columbia, Olanda, Slovenia. La anul o vor interzice și Marea Britanie și Belgia.

Mai citește despre circ:

Câini de circ!

Circul cu pisici dovedește că oamenii sunt obsedați să se uite la pisici care fac tâmpenii

Acrobaţii străzii