Fotografiile cu camere de cămin din Tei te trimit înapoi în studenţie

Ploieșteanul Mihai Rotaru are 26 de ani și face fotografie pe film, deși a terminat arhitectura. Inevitabil, proiectele lui îmbină cele două domenii. Mihai este atras de transformările urbane, de felul în care orașul se întrepătrunde cu vegetalul sau cum primește intervenții arhitecturale noi. Dar explorează și relația dintre om și spațiul în care locuiește, felul în care persoana se regăsește în acel spațiu și cum îl personalizează. Despre asta este și seria camerelor de cămin din cartierul Lacul Tei, din București. Pentru că mi-am petrecut şi eu câţiva ani pe paturile căminelor şi pentru că imaginile lui mă trimit la perioada aia în care toţi aveam 20 de ani şi aveam dileme dacă să dăm banii de mâncare pe prezervative şi ţigări, l-am contactat pe Mihai ca să aflu mai multe despre proiect.

VICE: De ce te-ai apucat să pozezi camere de cămin?
Mihai Rotaru: Mereu am fost surprins de cum diferă între ele și cum se schimbă într-o perioadă scurtă de timp. Ideea a venit într-o vară când ne pregăteam să ne decazăm. Ceilalți plecaseră acasă cu toate lucrurile și atunci am realizat că încăperea în care stăteam arata complet diferit fără oameni în ea, devenea alt spațiu. Alternanța asta se întâmplă anual, iar contrastul este cu atât mai puternic cu cât în timpul anului sunt cazați într-o cameră mult mai mulți studenți decât ar fi normal. Așa că mi-am propus să fotografiez camerele unor colegi și prieteni în cele două momente ale anului. Dar n-am vrut să prezint o imagine negativă, am încercat să arăt una cât mai reală.

Realitatea suprapropulării căminelor.
În mod obișnuit sunt cazate cinci persoane într-o cameră de 24 de metri pătrați, dar eu am surprins în imagini și camere de două-trei persoane, semn că uneori există înțelegeri între colegi, ca să locuiască cât mai puțini. Chiar dacă titlul face referire la un anumit cămin din București, seria surprinde o problemă generală întâlnită în majoritatea căminelor din țară. Pe fondul suplimentării locurilor în universități din ultimii ani, a crescut şi cererea de cazări. Aşa că universitățile au mărit numărul de locuri în camerele din căminele deja existente, ceea ce-a diminuat gradul de confort al studenților.

De ce fotografiile cu camera goală sunt făcute ziua şi cele cu camera ocupată noaptea?
Am câteva camere ocupate fotografiate și în timpul zilei. Camerele goale sunt cele mai reprezentative în lumina naturală, sunt ele însele cu atmosfera lor și cu intervențiile pe care le-au suferit de-a lungul timpului de la colegii precedenți. Camerele pline sunt animate de cei care le locuiesc, acolo studenții sunt actorii principali și ei dau atmosfera camerei prin agitația și activitatea lor.

Cum te-a influenţat viaţa în cămin?
E genul ăla de experiență pe care trebuie s-o ai. Nu ești student dacă n-ai avut o restanță și n-ai stat la cămin. Dincolo de asta, viața la cămin m-a făcut mai sociabil și am învățat multe chestii pe plan profesional de la colegi, pe care nu le-aş fi învăţat în facultate. Dar trebuie să renunţi la multe lucruri şi să înghiţi şi mai multe din cauza traiului la comun.

Ce amintiri mişto ai cu căminul tău?
Sunt multe amintiri plăcute care îți rămân în minte: când dădeam foc la machete pe hol până veneau administratorul și pompierii, când ne urcam pe terasa căminului și urmăream filme la proiector, iar cei din căminul vecin chemau poliția de ciudă că nu pot face și ei asta. Într-o dimineață a intrat un câine de pe stradă la noi în cameră și ne-a trezit să mergem la cursuri. Apoi și-a marcat teritoriul pe dulapul meu de haine.

Presupun că ai şi unele nasoale?
Cea mai horror amintire e într-o noapte când eram singur în cameră și era o invazie de gândaci în tot căminul. Omoram cel puțin unul la fiecare minut, își făcuseră cuiburi peste tot, inclusiv în cuptorul cu microunde. N-am dormit noaptea aia.

Zi-mi nişte puncte pro şi contra vieţii la cămin.
În primul rând socializezi, iar dacă reușești să stai cu oamenii care-ți convin se leagă prietenii frumoase. Cu toate astea, noțiunea de intimitate este distorsionată forțat. Vezi mai mult decât îți dorești din corpul colegilor tăi, iar când vine vorba de o relație, nu prea găsești momente potrivite în care camera să fie goală. Există varianta „5 lei pentru o cafea" sau vă chinuiţi să nu faceți prea mult zgomot noaptea. Nu recomand ultima variantă.

Cum trebuie îmbunătăţită viaţa la camin?
În ultimii ani s-au tot făcut eforturi de îmbunătățire. În 2007 dormeam într-un pat suspendat cu lanțuri de tavan, cu niște pături mai groase pe post de saltea. Între timp am primit paturi și saltele, dulapuri, scaune și mese noi. Dar problema generală a suprapopulării rămâne. Situația ar fi rezolvată dacă s-ar construi noi unități de cazare.

Urmărește-l pe Mihai pe siteul său.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește mai multe despre viața la cămin
Camera de cămin e un stat comunist la scală mică
Budele de cămin sunt o zonă crepusculară a dejecțiilor
La cămin, orice pui în farfurie devine mâncare
La cămin, cine cedează primul în fața duhorii duce gunoiul
Sexul la cămin e frumos, cleios și lipsește cu desăvârșire