Știri

Cum vrea Artmark să vândă lucrările declarate furate ale unei artiste românce de renume

„Nu știu cine ce interes are să țină la vânzare niște lucrări despre care noi le-am spus că au fost furate din atelierul artistei Geta Brătescu.”

de Andreea Pocotilă
04 Iulie 2019, 10:39am

Geta Brătescu, în atelierul ei din București. Foto de Ștefan Sava 

La cea mai mare casă de licitație din România, Artmark, sunt scoase la vânzare 16 colaje realizate de Geta Brătescu, una dintre cele mai importante artiste din România postbelică, decedată anul trecut, la 92 de ani. De-a lungul carierei, lucrările ei- grafică, fotografie, desen, ilustrație și altele - au fost expuse la muzee celebre din orașe ca New York, Los Angeles, Paris și Londra.

Site-ul Artmark anunță că licitația colajelor, realizate de artistă în 2009, va avea loc săptămâna viitoare, pe 9 iulie. Lucrările sunt estimate de Artmark între zece și 18 mii de euro, dar prețul final ar putea crește considerabil la licitație.

Colajele sunt însă obiect al unei plângeri penale depuse săptămâna trecută la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, de fiul artistei, Teodor Brătescu. Acesta acuză că lucrările au fost sustrase din atelierul mamei sale în urmă cu doi ani. Spune că nu a depus plângere la acel moment, pentru că nu a vrut să-și supună mama, care avea 91 de ani, la audieri la poliție.

„În prima jumătate a lui 2017, m-a întrebat galeristul mamei, Marian Ivan, dacă știu ceva de niște serii de colaje care erau în atelier. Nu știam. Dincolo de vârsta mamei, dacă făceam atunci vâlvă, mi-era teamă că cine le-a sustras le-ar putea ascunde sau distruge”, mi-a spus Teodor Brătescu.

Dar când a aflat, luna trecută, că lucrările respective erau la vânzare pe Artmark, a denunțat la Parchet furtul operelor și a cerut conducerii casei de licitație să le retragă. Trei săptămâni mai târziu, lucrările sunt încă la vânzare pe site-ul casei.

vanzare
Anunțul de licitație de pe site-ul Artmark

„Acum, că au ieșit la iveală, e important să fac public faptul că acele colaje au fost furate, mi se pare corect și față de un eventual cumpărător”, a spus fiul artistei.

Întrebat dacă e posibil ca Geta Brătescu să le fi donat, fără ca el să știe, și așa să fi ajuns pe piață, fiul artistei a spus că este exclus.

„Mai dădea câte un cadou, dar nu de genul acestora, pe care le considera importante. Și făcea cadou câte un colaj, o mică atenție, nu serii întregi, cum e aceasta. Iar când oferea cuiva o lucrare, de obicei scria pe spate o notă, o dedicație, un mesaj. Nu știu ce scrie pe spatele colajelor licitate acum, dar presupun că atunci când le-am spus celor de la Artmark că sunt furate, mi-ar fi spus «dar uitați, au fost făcute cadou, au o dedicație pe spate». Nu mi-au spus așa ceva”, a explicat Teodor Brătescu.

Cine a furat lucrările artistei

Cât privește persoana sau persoanele pe care le suspectează și împotriva cărora a făcut plângere la parchet, fiul artistei a preferat să păstreze, pentru moment, tăcerea:

„Am niște suspiciuni, dar mai bine las organele de cercetare să analizeze dosarul și să găsească vinovații.”

Potrivit unor surse apropiate familiei, una dintre persoanele suspectate este o angajată a familiei Brătescu. Ea ar fi sustras sau ar fi permis unui terț să le ia din casa artistei și așa ar fi ajuns operele într-o rețea de samsari de artă. Iar de acolo, la licitație, pe Artmark.

În România, dar și în alte țări, există o piață primară de vânzare de artă și una secundară. Dacă prima are reguli clare, anume vânzarea la expoziții sau direct de artist sau de galerist, cea de-a doua poate fi mult mai alunecoasă și poate prinde forma unui comerț cu artă de proveniență incertă sau de-a dreptul frauduloasă.

„Sunt oameni care cu asta se ocupă, să găsească opere care au fost vândute sau donate de artist și apoi să le revândă. O casă de licitație este ultima soluție, pentru că îți ia comision”, mi-a explicat Marian Ivan, curator și galerist al Getei Brătescu.

„Nu știu cine ce interes are să țină la vânzare niște lucrări despre care noi le-am spus că au fost furate din atelierul artistei”, a adăugat galeristul.

Prezentarea de pe site-ul Artmark a colajelor include un istoric al expozițiilor unde acestea ar fi fost expuse: în 2012 la Salonul de Proiecte din București, în 2013 și 2015 la New York.

„Nu este adevărat. A fost expusă doar la Salonul de Proiecte, București. Nu au fost nici la New York, nici la Viena. E un istoric fals, ca să crească valoarea. Prețul de pe Artmark este cel de pornire, o astfel de serie se vinde cu mult mai mult. La galeria Hauser&Wirth Londra o serie similară de zece colaje se vinde cu 50 de mii de euro”, a spus Ivan.

Geta Bratescu
Geta Brătescu, în atelierul ei din București. Foto de Ștefan Sava

PR Artmark: „Dacă ne solicită organele de anchetă, noi suntem cuminți”

Contactat de VICE România, directorul PR al companiei, Valeriu Sângeorzan, a spus inițial că nu știe să existe o notificare oficială către Artmark din partea familiei artistei și că, oricum, nu pot lua o decizie fără o notificare din partea organelor de anchetă.

Mi-a explicat că ei nu cunosc proveniența lucrărilor pe care le scot la vânzare:

„Deponenții nu trebuie să ne spună nouă nimic. Nu suntem organ de anchetă. Noi facem aceste contracte pe baza unei declarații pe proprie răspundere că obiectele care intră în licitație le aparțin. Nu îi întrebăm de unde le iau. Am înnebuni, la miile de obiecte, să aflăm povestea fiecăruia”.

geta bratescu
Schimb de mail între fiul artistei și Artmark

„Este o procedură exactă. În cazul în care organele statului, sesizate de oricine, ne solicită să retragem lucrările, noi suntem cuminți și ne supunem. Dar nu putem să facem asta pe baza unor vorbe. În toți acești 11 ani, de când existăm, au tot fost aruncate povești din astea”, a spus Sângeorzan.

Ulterior, a revenit și a confirmat că Artmark au fost notificați, dar că nu au primit și o copie a plângerii penale, așa că regulamentul intern îi obligă să aștepte o astfel de dovadă, înainte să retragă lucrările.

Cum plângerea penală a fost depusă de Teodor Brătescu pe 26 iunie, iar licitația este stabilită pe 9 iulie, este puțin probabil ca procurorii să notifice Artmark înainte de vânzare.

Iar odată cu posibila vânzare a acestora, lucrurile se complică.

„În principiu, bunurile sunt supuse restituirii, dar cu excepții. Una dintre ele este cea a cumpărătorului de bună credință, care achiziționează dintr-un mediu specializat. Însă vânzătorul este chemat să garanteze că nimeni altcineva nu pretinde bunul respectiv. Altfel este un mare conflict între cele două și orice posibilitate este deschisă”, mi-a explicat avocatul Mihnea Stoica, prodecan al Baroului București. Potrivit acestuia, Artmark va fi cel mai probabil obligată de organele de urmărire penală să divulge numele deponentului și alte informații despre proveniența lucrărilor.

Artmark s-a aflat și în trecut în centrul unor scandaluri legate de acuzații de scoatere la vânzare a unor opere false sau suspectate că fuseseră furate. Casa de licitații a fost fondată în 2008 de Alexandru Bâldea, fost avocat al omului de afaceri Dinu Patriciu, și de Radu Boroianu, fost președinte al Institutului Cultural Român. Compania este condusă de filosoful și scriitorul Horia Roman Patapievici. Până recent, acționar la Artmark a fost și Doina Dincă, fiica fostului demnitar comunist Ion Dincă „Te-leagă” și fostă soție a omului de afaceri Puiu Popoviciu, condamnat definitiv la șapte ani de închisoare pentru corupție.

geta bratescu
Geta Brătescu, în atelierul ei din București. Foto de Ștefan Sava

Cine a fost Geta Brătescu

Geta Brătescu (n. 1926, Ploiești - d. 2018, București) este prima artistă femeie căreia i se dedică o expoziție personală („Apariții”) în peste o sută de ani de când România participă la Bienala de Artă de la Veneția.

Este considerată o personalitate centrală a artei contemporane românești începând cu anii ‘60. Opera ei include desen, colaj, gravură, tapiserie, obiect, fotografie, film experimental, video și performance. A studiat simultan la Facultatea de Litere și Filosofie și la Școala de Belle Arte din București și a lucrat ca director artistic pentru revista Secolul 20.

Artista a participat în cele mai importante expoziții internaționale de artă contemporană, iar lucrările sale se află în colecții precum MoMA, New York; Centre Georges Pompidou, Paris; Tate Modern, Londra; Hammer Museum, Los Angeles; San Francisco Museum of Modern Art, San Francisco și altele.

UPDATE: Am cerut confirmarea plângerii penale a lui Teodor Brătescu la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, dar nu am primit un răspuns până la publicarea acestui articol.

Editor: Iulia Roșu