Mașinăria care va schimba felul în care mori

În mai 2019, la Veneția, militantul pro-eutanasie Philip Nitschke a prezentat cea mai ambițioasă mașinărie a morții de până acum. „Sarco-ul” (prescurtare de la „sarcofag”) imprimat 3D va folosi nitrogen ca să asigure o moarte rapidă și pașnică oricărui adult în deplinătatea facultăților mintale care-și dorește așa ceva. E punctul culminant al unei călătorii care a durat 20 de ani și a început când Nitschke a inventat mașina „Eliberării”, un aparat care le permite pacienților să-și folosească laptopul ca să-și administreze ei înșiși o injecție letală.

Organizația acestuia, Exit International, oferă informații și despre alte metode de a-ți pune capăt vieții. Are 50 de mii de membri și e „imposibil de spus pe câți [i-a] ajutat să moară - probabil câteva sute - dar multe abonamente nu sunt reînnoite”, conform lui Philip, care „primește e-mail-uri în fiecare zi, în care i se spune că o cunoștință a făcut pasul”. E-mail-urile, zice el, sunt de obicei pline de recunoștință.

Pentru că permite oricui să-și comande o moarte super-tehnologizată, la o dată pe care o alege fiecare (atât timp cât trec un test cu inteligență artificială, care decide asupra facultăților mintale ale persoanei), perspectiva lui Philip asupra morții e un pic în stilul Silicon Valley. E ușor să îți imaginezi un viitor în care, odată ce au secat transfuziile de sânge tânăr și am teminat toate nivelurile de VR pe PS12-le de la ospiciu, ești mânat în Sarco, unde ești transportat către o moarte lipsită de dureri.

Întrebările etice apar când iei în calcul unde anume tragi linia și dacă varianta asta de moarte e o reclamă periculoasă pentru cei cu boli mintale, dizabilități sau în vârstă. Conform criticilor săi, Philip a creat un soi de eugenie post-modernă, în care cei slabi aleg să se sinucidă. Dar pentru mii de oameni care suferă degeaba, Sarco-ul este cel mai înalt nivel al unei lumi utopice.

L-am filmat pe Philip și rețeaua sa clandestină în ultimii patru ani, pentru un documentar VICE în curs de apariție. M-am întâlnit cu el înainte ca cea mai mare realizare a sa să fie dezvăluită publicului.

VICE: Să zicem că aș vrea să folosesc Sarco-ul ca să mor. Descrie-mi cum ar fi.
Philip Nitschke: Aparatul ăsta o să îți oferă stil și eleganță și o să-ți permită să-ți marchezi moartea ca un eveniment important. Sarco-ul e portabil, așa că poți să te afli în locul de unde vrei să vezi planeta pentru ultima dată.

Odată ce ai trecut un test care să conchidă că te afli în deplinătatea facultăților mintale, primești un cod care-ți permite să accesezi Sarco-ul. Deschizi ușa, intri și apeși pe buton. În decurs de un minut, nivelul de oxigen va scădea până la circa 1%, ceea ce-ți va provoca euforie, iar apoi moarte, în patru până la cinci minute.

Apoi, capsula biodegradabilă va fi detașată și coborâtă în pământ, precum un coșciug. Cei dragi pot să fie alături de tine: îți iei rămas bun și apoi decolezi. Moartea va fi pașnică și sigură.

Ideile de „pașnic” și „sigur” sunt importante pentru cei care vor să moară?
Da. Îi întrebăm adeseori pe oamenii care intră în Exit International ce vor, iar astea sunt principalele două criterii. Oamenii nu vor să se arunce de pe clădiri sau să sară în fața trenurilor. Sarco-ul asigură că nu vei supraviețui.

Majoritatea oamenilor mor mai întâi, iar apoi au parte de înmormântare, dar se pare că voi inversați ordinea procesului.
Dacă simți că vrei să te duci când încă ai o stare bună de sănătate, ar trebui să poți folosi Sarco-ul, și-ți poți transforma ultimul moment pe planeta asta într-un eveniment. Am făcut mari eforturi pentru a scăpa procesul de latura medicală. Nu trebuie să ai o boală terminală, în ultim stadiu. Ideea e că închizi ușa și, într-un mod simbolic, spui: „Eu plec și voi rămâneți”. Aparatul conferă și o senzație de călătorie: apeși pe buton și pleci de pe planetă către o destinație incertă. Arată ca un vehicul.

Dar chiar poți să desființezi așa de simplu un ritual care există în societatea noastră de mii de ani încoace?
Ei, există multe lucruri schimbate la modul în care ne trăim viețile. Poate că a venit momentul ca și moartea să fie nițel rescrisă. Dezvoltarea medicinei moderne înseamnă că suntem în stare să ținem oamenii în viață mai mult timp, dar calitatea vieții lor nu e mult mai mare. Așa că avem un segment de oameni în vârstă cu boli terminale, care nu mai vor să fie aici. Mama mea a fost unul dintre ei.

Cine are voie să se eutanasieze? Cum rămâne cu oamenii cu tulburări psihice?
Poți avea o tulburare psihică și tot să te afli în deplinătatea facultăților mintale. Testul real e: „Știi ce faci?”. Asta e ideea la testul Sarco cu inteligență artificială, care încă nu a fost dezvoltat.

Îmi închipui că e cel mai nasol coșmar pentru mulți: să decidă inteligența artificială dacă mori sau nu.
Păi, îmi închipui că, fără dar și poate, unii clar se vor enerva. Parțial, gândirea asta futuristă despre moarte m-a motivat. Scena morții din [thriller-ul distopic din 1973] Soylent Green mi-a rămas în minte: ideea asta de moarte aleasă, frumoasă, care face ce e bine pentru planetă. Genul ăsta de perspective, în contextul încălzirii globale, au devenit din ce în ce mai relevante. Dar, în mare, mă preocupă cel mai mult ideea că nu ar trebui să cedăm controlul asupra acestei decizii absolut fundamentale profesiei medicale. Să te duci la doctori cu paharul în mână, să-i implori să te lase să mori, nu e ceva ce-mi doresc.

La ce alte opțiuni de încheiere a vieții mai contribuie Exit International?
Există câteva medicamente care asigură asta, iar cel mai bun e nembutal. Oferim informații despre locurile în care îl poți cumpăra fără rețetă sau pe dark web.

Deci bunică-mea ar putea să folosească dark web-ul ca să-și caute medicamente cu care să-și ia viața?
Dap, probabil are browser-ul Tor deschis chiar acum și-și tastează numele de cod.

Care sunt următorii pași?
Primim multe cereri de la oameni. În curând o să ne înființăm o filială în Elveția, unde o să oferim acces la Sarco oamenilor din alte țări. Dar, după aia, Sarco-ul va putea fi imprimat 3D, ca să-l poată folosi oricine, oriunde.

Deci o să poți să treci peste legile oricărei țări în care locuiești, să-ți imprimi un Sarco și să te sinucizi?
Da. Sinuciderea în sine nu e o crimă aproape în nicio țară. Sinuciderea asistată e crimă și de-aia nu pot să-ți ofer fizic aparatul în Marea Britanie, pentru că ar însemna că te asist, deși în Elveția pot.

Mulți oameni din Marea Britanie sunt de acord cu eutanasia ca ultimă soluție, dar nu e un motiv întemeiat de îngrijorare că un sarcofag elegant face sinuciderea mult mai atrăgătoare pentru oamenii care altminteri ar fi descurajați?
Gen, dacă chiar vrei să împiedici oamenii să-și pună capăt vieții, atunci trebuie să creezi o lume în care sunt fericiți la nivel universal, însă am eșuat spectaculos la asta. Cea mai răspândită metodă folosită de oameni în zilele noastre în Marea Britanie e spânzurarea, care asigură o moarte macabră și oribilă. Sper ca Sarco-ul să facă mulți oameni care se gândesc să-și pună capăt zilelor în mod violent, să se răzgândească.

Dar cum rămâne cu oamenii care ar fi fost descurajați fix de violența asta?
Totul revine la o întrebare filosofică destul de fundamentală. Eu cred că sinuciderea e un drept fundamental uman, în care statul n-are niciun drept moral să se amestece.

Dar dacă persoanele în vârstă sau cu dizabilități, care deja simt că sunt o povară, sunt presate să folosească Sarco-ul, odată ce societatea le oferă această opțiune?
O să fie oameni care vor spune că nimic din ce oferă sinuciderea n-ar trebui să existe. Nu e o perspectivă ieșită din comun, dar nu e nici singura perspectivă. Eu o să încerc să te fac să te răzgândești și o să încerc să fac lumea un loc mai bun pentru tine. Dar dacă iei decizia asta, o să fac tot ce pot ca să mă asigur că ai acces la un Sarco.

Cu ce critici v-ați confruntat?
Există persoane în cadrul mișcării Dreptul la Moarte, care spun că Sarco-ul o să îngreuneze adoptarea de legi care permit oamenilor bolnavi terminal să aibă parte de o moarte asistată medical. Dar e prea târziu să mai oprim mișcarea. Sarco-ul are astăzi parte de publicitate la nivel global.

Articolul a apărut inițial pe VICE UK.