Mi-am distrus viața cu un joc video, ca să uit de eșecurile mele

Testul de sarcină a ieșit din nou negativ. Am mai făcut unul doar ca să fiu sigură. Apoi mi-am turnat un pahar de tărie, m-am întins pe podeaua din bucătărie și am plâns.

La 34 de ani, viața mea era ruinată: supra-educată și șomeră după opt ani de studii superioare. O amprentă nesemnificativă de editorial. Sarcini pierdute peste sarcini pierdute și ideea de tratamente de fertilitate. Depresia și anxietatea erau ținute în frâu cu pastile, terapie săptămânală și exerciții de yoga făcute la mișto. Era deja un scenariu normal pentru soțul meu să se întoarcă acasă de la job și să mă găsească pe canapea, plină de păr de câine și transpirație, cu televizorul rulând pe fundal.

Traficul de copii bulgari, vânduți bogaților din Grecia

„Trish, poate ai putea să faci un efort un pic mai mare să găsești un job?" îmi sugera el cu blândețe.

Vara a continuat. Eu mă trezeam din ce în ce mai târziu. Diminețile mele se transformaseră în după amiezi. După amiezile deveniseră exerciții de a mă uita în gol la laptop, de parcă ar fi apărut în mod spontan o ofertă de job sau leacul pentru criza mea existențială.

Însă mi-a oferit altceva: The Sims 4: City Living.

„Te joci The Sims doar atunci când ești în punctul unei căderi nervoase", mi-a spus soțul meu când i-am arătat noua extensie care apăruse anul trecut a simulării video.

"Nu, scumpule! Totul e minunat!"

În noaptea aia, am descărcat The Sims 4: City Living și am stat până la 3 dimineața, timp în care mi-am creat personajul Sim feminin, i-am lansat o carieră ca scriitoare, i-am decorat apartamentul chic și plante agățătoare și covoare persane și cel mai important aspect, am reușit să rămână însărcinată.

În metropola urbană din The Sims, San Myshuno era o versiune mai drăguță a mea, care trăia o viață fără eforturi, atent cultivată de mine. Ea tasta la un computer modern, scria nuvele și volume de non-ficțiune, plus colecții de poezii care le publica direct doar cu un singur click. În câteva ore ea devenise și critic de artă.

Dar pe lângă succesul profesional, Sim-ul meu exasperant de fertilă a reușit să rămână însărcinată din prima încercare și a născut gemeni. Nicholas și Nathaniel erau amândoi genii și curioși despre lumea înconjurătoare. Ei dormeau în pătuțuri sub forme de mașini de curse și aveau o casă cu păpuși ca să nu cadă pradă stereotipurilor sexelor.

Aș fi putut să mă opresc doar la familia asta, dar nu am reușit. Am făcut alta și apoi alta și multe altele au mai urmat. Am umplut de oameni tot peisajul virtual al jocului.

În The Sims: 4 e ușor să rămâi însărcinată și să naști. Tot ce trebuie să facă un Sim e să găsească un partener, să acumuleze suficiente sentimente romantice și de prietenie în relație și apoi dai click pe „Try a Baby". Apoi, personajul Sim face un test de sarcină ca să afle dacă trebuie să mănânce pentru două persoane. Există patch-uri și coduri pentru a influența sexul și pentru a naște mai mulți copii. Un Sim ar trebui să mănânce căpșuni și să asculte muzică pop dacă vrea o fată, iar pentru băiat morcovi și muzică alternativă. Nu există sarcini pierdute, teste de sânge, fără teste cu ultrasunete și surprize oripilante.

În scurt timp, San Myshuno a mea s-a împrietenit cu personaje similare, cu personalități asemănătoare, cariere și familii: o soție creativă, un soț rațional, un copil sau doi care întruchipau ambii părinți și care purtau haine adorabile și își decorau camerele cu pietre și postere cu filme horror și fotbaliste.

Eu m-am asigurat ca familia mea Sims să aibă cele mai recente upgrade-uri în casă, vezicile să fie mereu golite și frigiderul plin de rodii. Ei s-au dus cu toții la Festivalul Spice, versiunea lui San Myshuno al unui târg și s-au întâlnit acolo cu o societate trasă la indigo.

O simulare e un înlocuitor prost sau o imitație, o imagine falsă a realității. Dar ce se întâmplă atunci când simularea e mai bună decât originalul? Familia mea Sims era una de succes, bogată, fertilă, aventuroasă în paleta de culori și făceau duș atunci când se adunau nori verzi în jurul lor. Între timp, eu mă scufundam în disperare și o lipsă de speranță, am început să nu-mi mai pese de igiena personală și am cultivat un resentiment față de cei fertili și cu joburi.

Deja eram la a 11-a familie Sim identică când mi-am dat seama că acest ocol în realitatea alternativă îmi agrava depresia. Eram irascibilă și obosită, mă dureau ochii și mă certam regulat cu prietenii. Am ajuns până și să-i trimit soțului meu screenshot-uri cu personajul lui Sim care mă mângâia pe burta însărcinată. Mai târziu, el mi-a spus că a început să plângă la muncă și se simțea ca și cum îl torturam.

Copii pe marijuana

Evadarea poate fi sănătoasă și vindecătoare. E bine să ne golim conștiința și să e retragem temporar într-o altă realitate, în special când viața devine stresantă. Dar câteodată, evadarea, în special într-o lumea virtuală alternativă, contribuie la probleme din viața reală.

Prin construirea vieții mele ideale la nesfârșit, cu un job ideal, sarcină, eu evitam să fac pașii necesari, plictisitori și potențiali dureroși de a mă angaja în viața reală și a reușit să rămân însărcinată. Eu eram furioasă pe cariera mea dezamăgitoare. Eu eram traumatizată din cauza a trei sarcini pierdute și panicată de viitoare probleme reproducătoare. Prin refuzul posibilității unui viitor eșec sau al necunoscutului, eu încercam să mă protejez.

Cu toții am auzit de povestea groaznică a gamer-ului care refuza să facă pauze ca să se ducă la toaletă. Am fost martoră cum soțul meu și prietenii lui se jucau online ore în șir Magic: The Gathering. Iar când a apărut Dragon Age: Inquisition, mi-am făcut timp din plin să mă asigur că obțin pumnalul Tongue of Serpents și să mă lupt cu asasini arlechini..

Dar să-ți ignori complet viața în favoarea unei realități false? Asta pare un lucru patologic.

Am început să citesc povești cu mame care-și neglijau copii, ca să văd și cele mai groaznice scenarii. Prima fatalitate documentată din cauza unui joc video a avut loc în 2009, când un cuplu din Coreea de Sud a lăsat bebelușul lor de trei luni să moară de malnutriție în timp ce îngrijeau un copil virtual din jocul Prius.

În 2014, un cuplu din Anaheim, California a neglijat două fete mici ca să se poată juca World of Warcraft. Conform publicației Los Angeles Time, „anchetatorii au descoperit electrocasnice pline de mucegai și pânze de păianjen, stive de gunoi, resturi, mucegai și fecale în casă, o grămadă de prezervative folosite sub un ursuleț de pluș și toalete defecte".

Am decis să fac o pauză de la The Sims. Am început să aplic pentru joburi. Am început prima rundă de tratament cu Clomid, un medicament pentru a induce ovulația. Mă trezeam în fiecare dimineață ca să mi se ia probe de sânge și să mi se inspecteze uterul pentru ovule mature. Cu o zi înainte de prima mea inseminare intrauterină, eu și soțul meu am invitat gașca de prieteni ca să ne uităm la Game of Thrones. Toată lumea știa de programarea noastră și ne-a urat mult noroc.

„Hei, îmi permiteți un singur lucru?", am întrebat eu în timp ce scoteam din frigider o caserolă de căpșuni. „Știu că e stupid, dar, în The Sims, ai mai multe șanse să iasă fată dacă mănânci căpșuni și asculți muzică pop. Mă acompaniați la niște căpșuni și un dans pe Britney Spears?"

Prietenii mei au luat o căpșunică și au început să danseze prin cameră ca într-un ritual ciudat de fertilitate. Poate chiar asta era. Dar cu-i pasă? Important e că era real.