Cum a distrus Facebook America

Deocamdată nu avem mare lucru de făcut decât să dăm alarma ori de câte ori e cazul.

Am publicat atâtea articole despre Facebook în ultima vreme încât cititorii ne-au zis că s-au săturat de subiectul ăsta. Dar e important să nu trecem cu vederea acest moment, pentru că nu e un articol despre Facebook, ci despre colapsul fundamental al instituțiilor americane. O companie ca asta nu devine atât de puternică într-un vid.

The New Yorker a publicat marți un articol intitulat „De ce ne înfurie inocența lui Zuckerberg”. Articolul susține că „dăm vina pe Zuckerberg pentru că nu suportăm să dăm vina pe noi înșine. Adevărul e că am făcut o înțelegere cu Zuckerberg; am renunțat gratuit la informațiile noastre. Incapabili să ne asumăm responsabilitatea pentru lumea pe care am ales-o, ne-am întors împotriva tehnologilor, pe care i-am transformat în niște monștri ca să avem pe cine da vina.” Articolul e bine scris, dar premisa e fundamental greșită.

Pe scurt: nu e vina ta. Jocul s-a întors împotriva noastră la fiecare pas, iar parapeții care trebuiau să ne protejeze nu ne-au protejat.

În ultimul deceniu, statul american a călcat în picioare intimitatea cetățeanului, care trebuia să fie una dintre valorile americane de bază. Protejarea intimității a scăzut în calitate, în loc să crească: CISA, actul CLOUD și reautorizarea FISA au permis guvernului federal să extragă informații de pe platforme precum Facebook. Anul trecut, Congresul a votat că e în regulă ca furnizorii de internet să vândă informațiile utilizatorilor celui care plătește mai mult.

O mare ușă rotativă între marile corporații, firmele de lobbying, Congres și agențiile legislative le-au permis marilor companii să distrugă reglementările din interior. Ajit Pai, actualul șef al FCC, e un fost lobby-ist Verizon; Scott Pruitt, bărbatul care conduce EPA, a dat în judecată EPA și a închiriat un apartament în DC Washington de la un lobby-ist; secretarul trezoreriei e un bancher de investiții.

Decizia Citizens United le-a permis corporațiilor să canalizeze bani către comitetele de acțiune politică, iar acestea pot folosi cantități nelimitate de bani ca să influențeze alegerile. Corporațiile din toate industriile au primit autoritate aproape nelimitată să cumpere și să fuzioneze cu firmele concurente (așa cum deține Facebook Instagram sau WhatsApp).

Marți, Zuckerberg a fost interogat slăbuț de un grup de politicieni care au primit donații de la Facebook. Miercuri, a fost interogat de alții cărora Facebook le-a făcut donații. Comitetele de acțiune politică și partidele politice naționale au contribuit la consolidarea unei clase de politicieni vârstnici care nu știu nimic despre tehnologie și preferă status quo-ul. Marți, Zuckerberg a zis în repetate rânduri că nu înțelege întrebarea, pentru că mulți senatori nu știau suficiente lucruri despre cum funcționează Facebook ca să pună întrebările corecte.

În fine, e irelevant dacă acest circ a fost inutil din cauză că legislatorii susțin interesele corporațiilor sau sunt analfabeți în domeniul tehnologiei: e timpul ca politicienii noștri să ia măsuri, așa cum a scris Zeynep Tufekci. Trebuie să protejeze cetățenii și să fie trași la răspundere când nu fac asta.

Eșecul sistemului american i-a dat putere Facebook-ului, care i-a dat putere companiei Cambridge Analytica, dar le-a dat putere și altor companii ca Google, Apple, Amazon și Uber, care își fac singure legile la nivel național. Google a cheltuit sume record pe lobby-ing. Apple face lobby împotriva dreptului consumatorului de a repara legislația la nivel național și, de multe ori, face lobby prin alte grupări comerciale. Amazon a ajuns mare cu ajutorul subvențiilor guvernamentale, iar Uber ignoră reglementările locale și rescrie legile de câte ori e sancționat.

Aceleași eșecuri de sistem le-au permis companiilor precum Verizon, Comcast și AT&T să ne răpească neutralitatea internetului, să pună la colț furnizorii de internet și să-și consolideze monopolul cu ajutorul legilor aprobate de legislatorii cărora le fac donații. Sistemul care le-a permis companiilor Shell, BP și Exxon să ne distrugă planeta le-a permis și instituțiilor financiare precum Morgan Stanley, Bank of America, Goldman Sachs, Lehman Brothers și altele să distrugă economia globală. Le-a permis producătorilor de arme și Asociației Naționale a Armelor să ucidă orice reformă a legislației armelor.

Facebook și mii de alte corporații nu sunt obligate să răspundă decât în fața celor care dețin acțiuni la ele; e ușor să joci după reguli când regulile nu există, nu se aplică sau le-ai scris chiar tu.

Iar Facebook, la fel ca multe alte corporații, a făcut profit tocmai din informații și slăbiciunea sistemului de protecție a informației. Corporațiile și armatele lor de avocați știu mai multe despre produsele lor, lege, procesul politic și modelul lor de afaceri decât ar putea spera să știe orice cetățean.

După cum a făcut aluzie Zuckerberg marți, Facebook – și multe alte companii din Silicon Valley – are toate motivele să se asigure că știi cât mai puține despre cum funcționează afacerea companiei. De ce ai citi politicile de confidențialitate când există mii de alte politici de confidențialitate de citit? De ce să te obosești să ștergi Facebook când deja și-a cumpărat oricum toți rivalii de pe piață?

E absurd să te aștepți ca un om de rând să fi putut prezice modelul de afaceri al Facebook acum zece ani, înainte ca Facebook să aibă un model de afaceri. E nerezonabil să te aștepți ca omul de rând să înțeleagă nenumăratele feluri în care e urmărit cu ajutorul site-ului. E nerezonabil să te aștepți ca niște oameni care nu sunt experți în tehnologie sau avocați să înțeleagă cum o să le facă rău un produs creat de mii de tehnologi și avocați. Așadar, nu, nu e vina ta că Facebook a abuzat de încrederea ta.

E rolul jurnaliștilor, al politicienilor, al legislatorilor și al cercetătorilor academici să ne protejeze de asimetria informației. Asta nu e datoria cetățeanului de rând. Facebook a contribuit la erodarea acestor instituții. Facebook își poate modifica algoritmul ca să-i furnizeze sau să-i răpească public unei publicații, iar Google deține 84 de procente din piața totală de advertising online. Chestia asta a contribuit la un mediu în care oamenii nu au încredere în media și i-a făcut pe oameni să se împartă în bule cu opinii politice polarizate. Legislatorii nu înțeleg cum funcționează Facebook, iar unii îi fac jocul din interior. Cercetătorii nici nu știu de unde să înceapă când analizează algoritmii rețelelor sociale, campaniile de dezinformare, trolii, grupurile sociale și psihicul uman, care interacționează toate și afectează comportamentul uman și societatea.

Practic, un grup de companii lacome, înarmate cu mulți bani, tehnologi, avocați, lobby-iști, au prădat America, au distrus structura reglementărilor, au făcut experimente pe psihicul nostru și au subminat instituțiile care ar trebui să ne protejeze.

Repararea daunelor aduse de capitalism și de corporațiile americane e, probabil, cea mai importantă provocare cu care se va confrunta această generație. Dacă vrem să reparăm Facebook, ăsta e punctul de unde ar trebui să începem.

Articol publicat inițial de VICE US.