Anul trecut, Fortul 13 Jilava a devenit Memorial, așa că poate fi vizitat de cei care vor să vadă urmele lăsate de românii închiși aici, care s-au opus regimului comunist și care au plătit cu libertatea sau chiar cu viața pentru asta. Mulți dintre ei s-au reîntors, după zeci de ani de la eliberare, și au povestit despre bătăile zilnice din temniță, despre beciurile supraaglomerate în care au reușit să supraviețuiască sau despre cum colegii de celulă care mureau sub ochii lor.
Publicitate
Fortul 13, aflat în perimetrul închisorii Jilava, nu a fost nici acum reabilitat și transformat în muzeu, în ciuda promisiunilor politicienilor care s-au perindat pe la conducerea țării. Ba, din contră, se degradează pe an ce trece și Ministerul Culturii nu face nimic în sensul ăsta, deși temnița este vizitată de cercetători, foști deținuți și sute de elevi - aduși aici în cadrul orelor de istorie recentă.Într-un interviu pentru RFI, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Jilava, Cristian Micu, spunea că Ministerul Culturii trebuie să decidă, urgent, dacă se va implica sau nu în conservarea Fortului 13, dacă nu, măcar să lase un „ONG dintre cele care s-au oferit deja să facă lucrări de conservare și întreținere."
„Procesul rapid de degradare a început în 2015, iar nivelul apei în ziduri a ajuns la saturația maximă. Dacă nu se intervine vara aceasta, o asistăm la prăbușirea Fortului. Va fi prea târziu pentru orice intervenție. Este o situație critică", spune Cristian Micu.
Istoria Fortului 13 este una lungă, a fost folosit ca depozit de muniții pe vremea lui Carol I, ca închisoare politică prima dată după Răscoala din 1907, iar apoi ca închisoare de tranzit după ce de-Al Doilea Război Mondial. Tot aici au fost uciși 64 de deținuți politici de către Poliția legionară, în noaptea dintre 26 și 27 noiembrie 1940. Momentul a rămas în istorie sub denumirea de Masacrul de la Jilava. Ultimii deținuți care au fost închiși aici au fost cei de la Revoluția din 1989.
Publicitate
Dar, Fortul 12 a rămas în istorie ca temnița comunistă, prin care au trecut undeva la două milioane de deținuți politici, oameni care s-au opus regimului și care așteptau aici transferul către una dintre pușcăriile din țara. Puteau aștepta de la câteva ore la câteva luni sau chiar ani. Unul dintre ei a fost Corneliu Coposu, în memoria căruia Asociația Foștilor Deținuți Politici și administrația penitenciarelor au inaugurat și o celulă simbolică, în 2014. Coposu a făcut 17 ani de închisoare, în 16 închisori și lagăre de muncă din țară.
Alți condamnați politic care au trecut prin Fortul 13 Jilava mai sunt: episcopul Anton Durcovici, Toma Arnautoiu, cunoscut și ca eroul din munți, monseniorul Vladimir Ghika, Richard Wurmbrand, Octav Bjoza (care a supraviețuit și este, în prezent, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politic din România) sau Nicu Aurelian Steinhardt.
Astăzi, Fortul 13 este inundat și ai nevoie de cizme de cauciuc să poți trece prin culoare și celule, practic, locul stă să cadă, odată cu istoria lui, pentru că autoritățile au întotdeauna lucruri mai bune de făcut, conspirații, teorii soroșiste, legi pentru corupți și balcoane frumoase.Ai mai jos mai multe fotografii cu temnița comunistă de tranzit, ce te vor face să simți pur și simplu moartea care s-a petrecut în celulele astea. Și să te bucuri mai mult de libertatea ta.
